All Posts (151)

Psalmii cap.151

Psalmul 151 , Traducerea Bartolomeu Anania

Psalmul acesta a fost scris de David cu propria sa mana , desi nu se numara printre cei o suta cincizeci . Alcatuit la vremea cand el se afla in lupta cu Goliat (nota : Acest psalm trece drept necanonic. El se află inclus în Septuaginta (extranumerar), dar nu şi în Versiunea Ebraică.)

1Cel mai mic eram între fraţii mei
şi cel mai tânăr în casa tatălui meu;
eu păstoream oile tatălui meu (nota :
Îndeletnicirea, alegerea şi ungerea lui David sunt relatate în 1 Rg 16, 11-13.)

2Mâinile mele au făcut o harpă
şi degetele mele au alcătuit o psaltire.

3Şi cine-I va vesti Domnului meu?

Însuşi Domnul, El Însuşi va auzi.

4El l-a trimis pe îngerul Său
şi de la oile tatălui meu m'a luat
şi cu untdelemnul ungerii Sale m'a uns.

5Fraţii mei erau buni şi mari,
dar nu întru ei a binevoit Domnul (nota :

Sf. Ioan Hrisostom: Acesta e paradoxul pe care Dumnezeu îl introduce în istorie, răsturnând ordinea logică a oamenilor şi instaurând propria Sa raţiune. Numai aşa vom putea pricepe şi spusele Apostolului: „Pe cele dispreţuite le-a ales Dumnezeu, pe cele ce nu sunt, ca să le facă de nimic pe cele ce sunt“ (1 Co 1, 28). Ce se înţelege prin „cele ce nu sunt“? Persoanele socotite „de nimic“ din pricină că ele, în ordinea socială, sunt insignifiante, dar prin care Dumnezeu Îşi arată puterea de a răsturna valorile şi de a le reaşeza după criterii care sunt numai ale Lui. În acest sens va spune iarăşi Pavel: „Mă voi lăuda mai degrabă'ntru slăbiciunile mele, pentru ca'ntru mine să locuiască puterea lui Hristos“ (2 Co 12, 9).)

6Ieşit-am să stau faţă'n faţă cu străinul,
şi el m'a blestemat cu idolii lui.
Dar eu, smulgându-i sabia, i-am tăiat capul

7şi am îndepărtat ocara de la fiii lui Israel.

 Psalmul 151, Traducerea Ortodoxa

l. Mic eram intre fratii mei si tanar in casa tatalui meu; pasteam oile tatalui meu.
2. Mainile mele au facut harpa si degetele mele au intocmit psaltirea.
3. Si cine va vesti Domnului meu? Insusi Domnul, Insusi va auzi.
4. El a trimis pe ingerul Lui si m-a luat de la oile tatalui meu si m-a uns cu untdelemnul ungerii Lui.
5. Fratii mei erau buni si mari si nu a binevoit intru dansii Domnul.
6. Iesit-am in intampinarea celui de alt neam si m-a blestemat cu idolii lui.
7. Iar eu, smulgandu-i sabia, i-am taiat capul si am ridicat ocara de pe fiii lui Israel.

Psalmul 151, traducerea Pr. Tertulian Langa

1. Psalm scris anume pentru David , pentru numarul randuit cand a luptat singur cu Goliat

Eram cel mai micut dintre toti fratii mei ,

la Tatal meu, feciorul cel mai tanar .

Duceam sa pasca turma pe care-o avea tata .

2. Cu mana mea mi-am faurit un fluier,

din degetele mele s-a injghebat o harfa .

3. Prin cine va afla aceasta Domnul meu ?

Chiar Domnul meu e cel ce ma aude

4. Pe vestitorul sau , el l-a trimis la mine ,

m-a luat de langa turma pe care-o avea tata

si ungere mi-a dat din untdelemnul sau .

5. Frumosi si mari erau toti fratii mei ;

Stapanul, totusi nu i-a ales pe ei .

6. Purces-am sa-l infrunt atunci pe filistean ,

ci el m-a blestemat prin toti idolii lor .

7. Eu insa i-am smuls spada si l-am decapitat ,

spalandu-i de ocara pe fiii lui Israel

.
Read more…

Psalmii cap.150

Psalmul 150 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. Laudati pe Domnul! Laudati pe Dumnezeu in Locasul Lui cel Sfant, laudati-L in intinderea cerului, unde se arata puterea Lui!

2. Laudati-L pentru ispravile Lui cele mari, laudati-L, dupa marimea Lui nemarginita!

3. Laudati-L cu sunet de trambita, laudati-L cu lauta si harpa!

4. Laudati-L cu timpane si cu jocuri, laudati-L cantand cu instrumente cu corzi si cu cavalul.

5. Laudati-L cu chimvale sunatoare, laudati-L cu chimvale zanganitoare!

6. Tot ce are suflare sa laude pe Domnul! Laudati pe Domnul!

Psalmul 150 , Noua Traducere in Limba Romana

Lăudaţi-L pe Domnul!

Lăudaţi-L pe Domnul în Lăcaşul Lui cel sfânt!
    Lăudaţi-L în întinderea cerurilor Lui măreţe!
Lăudaţi-L pentru isprăvile Lui cele mari,
    lăudaţi-L pentru măreţia Sa nemărginită!
Lăudaţi-L în sunet de corn,
    lăudaţi-L cu harfa şi cu lira!
Lăudaţi-L cu tamburine şi cu dansuri,
    lăudaţi-L cu instrumente cu corzi şi cu fluiere!
Lăudaţi-L cu chimvale zăngănitoare,
    lăudaţi-L cu chimvale răsunătoare!
Tot ce are suflare să-L laude pe Domnul!

Psalmul 150 , Traducerea Bartolomeu Anania

Aliluia

1Lăudaţi-L pe Dumnezeu întru sfinţii Lui,
lăudaţi-L întru tăria puterii Lui.

2Lăudaţi-L întru puterile Lui,
lăudaţi-L după mulţimea slavei Lui.

3Lăudaţi-L în glas de trâmbiţă,
lăudaţi-L în psaltire şi'n alăută.

4Lăudaţi-L în timpane şi în horă,
lăudaţi-L în strune şi în flaute (nota : Literal: „organe“, adică orice fel de instrumente muzicale. În Ps 136, 2 a fost tradus prin „harpe“. Aici vecinătatea cuvântului „strune“ (instrumente cu coarde) solicită categoria instrumentelor de suflat (altele decât trâmbiţa).)

5Lăudaţi-L în ţimbale bine răsunătoare,
lăudaţi-L în ţimbale de strigare.

6Toată suflarea să-L laude pe Domnul!
Aliluia!

Psalmul 150 , ,ultimul Psalm , indemn la lauda pentru "ispravile" Domnului , toata faptura sa-l laude pe Domnul

(in lucru)

Lăudaţi-L pe Domnul!

Read more…

Psalmii cap.149

Psalmul 149 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. Laudati pe Domnul! Cantati Domnului o cantare noua, cantati laudele Lui in adunarea credinciosilor Lui!

2. Sa se bucure Israel de Cel ce l-a facut, sa se inveseleasca fiii Sionului de imparatul lor!

3. Sa laude Numele Lui cu jocuri, sa-L laude cu toba si cu harpa!

4. Caci Domnul are placere de poporul Sau si slaveste pe cei nenorociti, mantuindu-i.

5. Sa salte de bucurie credinciosii Lui, imbracati in slava, sa scoata strigate de bucurie in asternutul lor!

6. Laudele lui Dumnezeu sa fie in gura lor, si sabia cu doua taisuri, in mana lor,

7. ca sa faca razbunare asupra neamurilor si sa pedepseasca popoarele;

8. sa lege pe imparatii lor cu lanturi, si pe mai marii lor, cu obezi de fier,

9. ca sa aduca la indeplinire impotriva lor judecata scrisa! Aceasta este o cinste pentru toti credinciosii Lui. Laudati pe Domnul!

Psalmul 149 , Noua Traducere in Limba Romana

Lăudaţi-L pe Domnul!

Cântaţi Domnului un cântec nou;
    cântaţi lauda Lui în adunarea credincioşilor!

Să se bucure Israel de Făcătorul lui
    şi să se înveselească fiii Sionului de Împăratul lor!
Să-I laude Numele prin dansuri
    şi să-I cânte cu tamburine şi cu lira!
Căci Domnul Îşi găseşte plăcerea în poporul Său;
    El îi încununează pe cei smeriţi cu izbăvire.
Să salte de veselie credincioşii îmbrăcaţi în slavă!
    Să strige de bucurie în aşternuturile lor!

Fie ca proslăvirea lui Dumnezeu să fie în gura lor
    şi sabia cu două tăişuri în mâna lor,
ca să se răzbune pe neamuri,
    să pedepsească popoarele,
să le lege regii cu lanţuri
    şi nobilii cu obezi de fier,
şi să împlinească astfel judecata scrisă.
    Aceasta este o cinste pentru toţi credincioşii Săi!

Lăudaţi-L pe Domnul!

Psalmul 149 , Traducerea Bartolomeu Anania

Aliluia

1Cântaţi-I Domnului cântare nouă,
lauda Lui în adunarea celor cuvioşi (nota : Textul original permite şi traducerea: „lauda Lui în Biserica sfinţilor“ şi se poate referi, profetic, fie la Biserica luptătoare, alcătuită din creştini, care erau numiţi „sfinţi“ (vezi şi în Liturghie: „Sfintele, sfinţilor!“), fie la Biserica triumfătoare, cea din cer.)

2Să se veselească Israel de Cel ce l-a făcut
şi fiii Sionului să se bucure de Împăratul lor.

3Să laude numele Lui în horă (nota : Grecescul horós înseamnă „dans“. Evreii obişnuiau să-L laude pe Dumnezeu nu numai prin rugăciuni, cântări, procesiuni cu bătăi din palme şi instrumente muzicale, dar şi prin jocuri. În Biserica Etiopiei se păstrează şi se practică până astăzi „dansurile davidice“.) ;
din timpane şi din psaltire să-I cânte.

4Că binevoieşte Domnul întru poporul Său
şi-i va înălţa pe cei blânzi întru mântuire.

5Lăuda-se-vor cuvioşii întru slavă
şi'n aşternuturile lor se vor bucura.

6Laudele'nalte ale lui Dumnezeu fi-vor în gura lor
şi săbii cu două tăişuri în mâinile lor,

7ca să facă răzbunare printre păgâni
şi pedepse printre popoare,

8ca să-i lege pe regii lor în obezi
şi pe boierii lor în cătuşe de fier,

9ca să facă printre ei judecată scrisă (nota : Literatura ascetică răsăriteană transferă acest text în aria „războiului nevăzut“, unde lupta împotriva păcatelor nu cunoaşte cruţare.) ;
aceasta va fi slava pentru toţi cuvioşii Lui.

Psalmul 149 , indemn de a se canta o cantare noua pentru Imparatul care va razbuna prin judecata , recunostinta poporului lui Dumnezeu

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.148

Psalmul 148 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. Laudati pe Domnul! Laudati pe Domnul din inaltimea cerurilor, laudati-L in locurile cele inalte!

2. Laudati-L, toti ingerii Lui! Laudati-L, toate ostirile Lui!

3. Laudati-L, soare si luna, laudati-L, toate stelele luminoase!

4. Laudati-L, cerurile cerurilor, si voi, ape, care sunteti mai presus de ceruri!

5. Sa laude Numele Domnului, caci El a poruncit, si au fost facute,

6. le-a intarit pe veci de veci; le-a dat legi si nu le va calca.

7. Laudati pe Domnul de jos de pe pamant, balauri de mare si adancuri toate;

8. foc si grindina, zapada si ceata, vanturi naprasnice, care impliniti poruncile Lui,

9. munti si dealuri toate, pomi roditori si cedri toti,

10. fiare si vite toate, taratoare si pasari inaripate,

11. imparati ai pamantului si popoare toate, voievozi si toti judecatorii pamantului,

12. tineri si tinere, batrani si copii!

13. Sa laude Numele Domnului! Caci numai Numele Lui este inaltat: maretia Lui este mai presus de pamant si de ceruri.

14. El a inaltat taria poporului Sau: iata o pricina de lauda pentru toti credinciosii Lui, pentru copiii lui Israel, popor de langa El. Laudati pe Domnul!

Psalmul 148, Noua Traducere in Limba Romana

Lăudaţi-L pe Domnul!

Lăudaţi-L pe Domnul din ceruri,
    lăudaţi-L în înălţimi!
Lăudaţi-L, toţi îngerii Lui,
    lăudaţi-L, toată oştirea Lui!
Lăudaţi-L, soare şi lună,
    lăudaţi-L, stele strălucitoare, toate!
Lăudaţi-L, ceruri preaînalte,
    şi voi, ape de deasupra cerurilor!
Să laude Numele Domnului,
    căci El a poruncit şi acestea au fost făcute!
El le-a aşezat la locul lor pe vecie
    printr-o lege pe care nu o va încălca.[a]

Lăudaţi-L pe Domnul, cei de pe pământ,
    monştri ai apelor şi toate adâncurile,
fulgerul[b] şi grindina, zăpada şi ceaţa,
    vântul năprasnic ce-I împlineşte porunca,
munţii şi toate dealurile,
    copacii roditori şi toţi cedrii,
10 fiarele şi toate vitele,
    târâtoarele şi păsările înaripate,
11 regii pământului şi toate neamurile,
    prinţii şi toţi demnitarii pământului,
12 tinerii şi tinerele,
    bătrânii şi copiii deopotrivă!
13 Să laude cu toţii Numele Domnului,
    pentru că numai Numele Lui este înălţat,
        iar măreţia Lui este mai presus de pământ şi ceruri!
14 El înalţă puterea poporului Său[c];
    aceasta este o pricină de laudă pentru credincioşii Săi,
        pentru fiii lui Israel, poporul care Îi este aproape.

Lăudaţi-L pe Domnul!

Footnotes:

  1. Psalmii 148:6 Sau: nu o vor încălca
  2. Psalmii 148:8 Sau: focul
  3. Psalmii 148:14 Lit.: El ridică un corn poporului Său, cornul fiind în concepţia antică un simbol al puterii sau al unui conducător puternic

Psalmul 148 , Traducerea Bartolomeu Anania 

Aliluia , Al lui Agheu si Zaharia

1Lăudaţi-L pe Domnul din ceruri,
lăudaţi-L pe El întru cele înalte.

2Lăudaţi-L pe El, toţi îngerii Lui,
lăudaţi-L pe El, toate puterile Lui.

3Lăudaţi-L pe El, soarele şi luna,
lăudaţi-L pe El, stelele şi lumina.

4Lăudaţi-L pe El, cerurile cerurilor,
şi apa cea mai presus de ceruri;

5ele să laude numele Domnului,
că El a zis şi ele s'au ivit (nota : Adică au venit în existenţă (numai prin Cuvânt).) ,
El a poruncit şi ele s'au zidit;

6El le-a aşezat în veac şi în veacul veacului:
lege a pus, şi ea nu se va trece.

7Lăudaţi-L pe Domnul de pe pământ,
voi, balauri şi toate adâncurile,

8focul, grindina, zăpada, gheaţa,
suflarea de vifor, voi, cele ce-I îndepliniţi cuvântul,

9munţii şi dealurile toate,
pomii roditori şi toţi cedrii,

10fiarele şi toate animalele,
târâtoare şi păsări zburătoare,

11regii pământului şi toate popoarele,
mai-marii şi toţi judecătorii pământului,

12tinerii şi fecioarele,
bătrânii cu cei mai tineri

13să laude numele Domnului,
că numai numele Lui s'a înălţat;
lauda Lui e deasupra cerului şi a pământului,

14şi El va înălţa fruntea poporului Său.
Aceasta-i cântare tuturor cuvioşilor Săi,
fiilor lui Israel, poporului ce se apropie de El.

Psalmul 148, indemn de a fi laudat Domnul de cei ce locuiesc in cer, indemn pentru ingeri ca sa-L laude pe Domnul, indemn pentru natura ca sa-L laude pe Domnul, indemn pentru fiecare om sa-L laude pe Domnul, Toata faptura il lauda pe Domnul

- psalmul 148 , a fost folosit in liturgia sinagogala si de cea crestina , ca o rugaciune de lauda de duminica , amintind de de iesirea din haosul primar , la supflarea Duhului lui Dumnezeu si in lumina cu care El a patruns universul , lumea si-a descoperit chipul, iar creatia se redesteapta la o viata noua , opera creatiei se reinoieste prin puterea lui Dumnezeu, in prima zi a saptamanii Cristos a iesit din mormant, astfel a avut loc inceputul unei noi omeniri

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.147

Psalmul 147 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. Laudati pe Domnul! Caci este frumos sa laudam pe Dumnezeul nostru, caci este placut si se cuvine sa-L laudam.

2. Domnul zideste iarasi Ierusalimul, strange pe surghiunitii lui Israel;

3. tamaduieste pe cei cu inima zdrobita si le leaga ranile.

4. El socoteste numarul stelelor si le da nume la toate.

5. Mare este Domnul nostru si puternic prin taria Lui, priceperea Lui este fara margini.

6. Domnul sprijina pe cei nenorociti, si doboara pe cei rai la pamant.

7. Cantati Domnului cu multumiri, laudati pe Dumnezeul nostru cu harpa!

8. El acopera cerul cu nori, pregateste ploaia pentru pamant si face sa rasara iarba pe munti.

9. El da hrana vitelor si puilor corbului cand striga.

10. Nu de puterea calului Se bucura El, nu-Si gaseste placerea in picioarele omului.

11. Domnul iubeste pe cei ce se tem de El, pe cei ce nadajduiesc in bunatatea Lui.

12. Lauda pe Domnul, Ierusalime, lauda pe Dumnezeul tau, Sioane!

13. Caci El intareste zavoarele portilor, El binecuvanta pe fiii tai in mijlocul tau;

14. El da pace tinutului tau si te satura cu cel mai bun grau.

15. El Isi trimite poruncile pe pamant, cuvantul Lui alearga cu iuteala mare.

16. El da zapada ca lana, El presara bruma alba ca cenusa;

17. El Isi azvarle gheata in bucati; cine poate sta inaintea frigului Sau?

18. El Isi trimite cuvantul Sau si le topeste; pune sa sufle vantul Lui, si apele curg.

19. El descopera lui Iacov cuvantul Sau, lui Israel, legile si poruncile Sale.

20. El n-a lucrat asa cu toate neamurile, si ele nu cunosc poruncile Lui. Laudati pe Domnul!

Psalmul 147 , Noua Traducere in Limba Romana

Lăudaţi-L pe Domnul!

    Cât de bine este să-I cântăm Dumnezeului nostru;
        cât de plăcută şi de potrivită este lauda!

Domnul zideşte Ierusalimul şi-i
    strânge pe deportaţii lui Israel.
El îi vindecă pe cei cu inima zdrobită
    şi le leagă rănile.
El socoteşte numărul stelelor
    şi le cheamă pe nume pe toate.
Domnul nostru este mare şi plin de putere;
    înţelepciunea Sa nu are margini!
Domnul îi ridică pe cei smeriţi,
    dar pe cei răi îi apleacă până la pământ.

Închinaţi-vă Domnului cu mulţumire,
    cântaţi-I Dumnezeului nostru din liră!
El acoperă cerul cu nori,
    pregăteşte ploaia pentru pământ
        şi face să răsară iarba pe munţi.
El le dă hrană vitelor
    şi hrăneşte puii de corb când aceştia strigă.

10 Nu în puterea calului Îşi găseşte El plăcerea;
    nu de puterea omului se bucură;
11 ci Domnul Îşi găseşte plăcerea în cei ce se tem de El,
    în cei ce nădăjduiesc în îndurarea Lui.

12 Laudă-L pe Domnul, Ierusalime,
    laudă-L pe Dumnezeul tău, Sioane!
13 Căci El întăreşte zăvoarele porţilor tale
    şi îţi binecuvântează fiii în mijlocul tău.
14 El dă pace hotarelor tale
    şi te satură cu cel mai ales grâu.

15 El trimite pe pământ porunca Sa;
    Cuvântul Lui aleargă cu iuţeală.
16 El dă neaua ca lâna
    şi presară bruma ca cenuşa.
17 El azvârle gheaţa în bucăţi,
    – cine poate sta înaintea frigului Său? –
18 dă poruncă şi aceasta se topeşte,
    Îşi pune vântul să sufle şi apele curg!

19 A făcut cunoscut Cuvântul Său lui Iacov
    şi a descoperit hotărârile şi judecăţile Sale lui Israel!
20 Totuşi, El n-a făcut aşa cu nici un alt neam
    şi ele nu cunosc judecăţile Lui.

Lăudaţi-L pe Domnul!

Psalmul 146 +147 = 147 , Traducerea Bartolomeu Anania

Psalmul 146

Aliluia. Al lui Agheu si Zaharia

1Lăudaţi-L pe Domnul, că bun lucru este un psalm;
dulce să-I fie Dumnezeului nostru lauda.

2Când Domnul va zidi Ierusalimul,
El la un loc îi va aduna pe risipiţii lui Israel,

3El, Cel ce-i vindecă pe cei cu inima zdrobită
şi le leagă la un loc frânturile (nota : sýntrimma înseamnă „fractură“.)

4Cel ce numără mulţimea stelelor
şi pe toate le cheamă pe nume (nota : Sf. Chiril al Ierusalimului: Ca să-ţi dai seama de nemărginirea lui Dumnezeu, încearcă mai întâi să-ţi aţinteşti privirea în soare şi apoi să-L scrutezi pe Cel ce l-a făcut.)

5Mare este Domnul nostru şi mare Îi este tăria
şi priceperii Sale nu-i este hotar.

6Domnul îi ia asupra Sa pe cei blânzi,
dar pe cei păcătoşi pân'la pământ îi smereşte.

7Începeţi cântare Domnului prin cântare de laudă,
în alăută cântaţi-I Dumnezeului nostru,

8Celui ce cu nori înveleşte cerul,
Celui ce pregăteşte ploaie pământului,
Celui ce'n munţi face să răsară iarbă
şi verdeaţă spre slujba oamenilor,

9Celui ce le dă animalelor hrana
şi puilor de corb care pe El Îl cheamă.

10Nu în puterea calului Îi este vrerea,
nici în gleznele omului bunăvoirea.

11Bunăvoirea Domnului este în cei ce se tem de El
şi în cei ce nădejdea şi-o pun în mila Lui.

Psalmul 147

Aliluia. Al lui Agheu si Zaharia

1Laudă-L pe Domnul, Ierusalime,
laudă-L pe Dumnezeul tău, Sioane,

2că El a întărit stâlpii porţilor Tale,
El i-a binecuvântat pe fiii tăi în tine;

3El, Cel ce pace a pus la hotarele tale
şi cu fruntea grâului te-a săturat (nota : Fer. Ieronim: Vedeţi că nimic nu consună cu adevărul istoric. Care „stâlpi ai porţilor“, de vreme ce acestea au fost distruse de duşmani? Care „fii în tine“, de vreme ce Ierusalimul va rămâne ca o casă pustie (Lc 13, 35)? Care „pace la hotare“, de vreme ce prin cetate au trecut războaie? Care „fruntea grâului“, de vreme ce se ştie că Ierusalimul nu are grâul cel mai bun? Toate acestea duc la concluzia că interpretarea textului nu poate fi decât alegorică: „stâlpii“ sunt profeţii inspiraţi de Dumnezeu, prin a căror poartă Vechiul Testament intră firesc în cel Nou. Cât despre „fruntea grâului“, Domnul Iisus e bobul de grâu care a căzut în pământ şi ne-a adus nouă roadă multă (cf. In 12, 24).)

4Cel ce graiul Său i-l trimite pământului
– cât de repede aleargă cuvântul Său! –,

5Cel ce dă zăpadă ca lâna
şi negura o presară precum cenuşa;

6El gheaţa Şi-o azvârle ca pe dumicaţi
– în faţa gerului Său cine va sta? –;

7El cuvântul Şi-l va trimite şi-i va topi,
vântul Său va sufla şi apele vor curge.

8Cuvântul Său i-l vesteşte lui Iacob,
îndreptările şi judecăţile Sale lui Israel.

9Nu astfel a făcut oricărui neam
şi nici nu le-a arătat judecăţile Sale.

Psalmul 147(146+147) , indemn de a fi laudat Domnul pentru rezidirea Ierusalimului, eliberarea celor din surghiun, tamaduirea ranilor, , lauda Domnului Creator, care cunoaste totul, lauda Domnului pentru tot ce face , Dumnezeul cel atotstiutor se ingrijeste de poporul Sau

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.146

Psalmul 146 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. Laudati pe Domnul! Lauda, suflete, pe Domnul!

2. Voi lauda pe Domnul cat voi trai, voi lauda pe Dumnezeul meu cat voi fi.

3. Nu va incredeti in cei mari, in fiii oamenilor, in care nu este ajutor.

4. Suflarea lor trece, se intorc in pamant, si in aceeasi zi le pier si planurile lor.

5. Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-si pune nadejdea in Domnul Dumnezeul sau!

6. El a facut cerurile si pamantul, marea si tot ce este in ea. El tine credinciosia in veci.

7. El face dreptate celor asupriti; da paine celor flamanzi: Domnul izbaveste pe prinsii de razboi;

8. Domnul deschide ochii orbilor; Domnul indreapta pe cei incovoiati; Domnul iubeste pe cei neprihaniti.

9. Domnul ocroteste pe cei straini, sprijina pe orfan si pe vaduva, dar rastoarna calea celor rai.

10. Domnul imparateste in veci; Dumnezeul tau, Sioane, ramane din veac in veac! Laudati pe Domnul!

Psalmul 146 , Noua Traducere in Limba Romana

Lăudaţi-L pe Domnul!

Suflete al meu, laudă-L pe Domnul!
    Îl voi lăuda pe Domnul toată viaţa mea;
        Îi voi cânta Dumnezeului meu cât timp voi fi!
Nu vă încredeţi în cei mari,
    în fiii oamenilor care nu pot izbăvi.
Când îl părăseşte duhul, se întoarce în ţărână
    şi în aceeaşi zi îi pier toate planurile.

Ferice de cel ce Îl are pe Dumnezeul lui Iacov ca ajutor
    şi a cărui nădejde este în Domnul, Dumnezeul lui,
Creatorul cerurilor şi al pământului,
    al mării şi a tot ce cuprinde ea,
Păzitorul adevărului pe veci,
    Cel Ce susţine cauza celor asupriţi,
Cel Ce dă pâine celor flămânzi,
    Domnul Care eliberează prizonierii,
Domnul Care deschide ochii orbilor,
    Domnul Care îi îndreaptă pe cei încovoiaţi,
Domnul Care îi iubeşte pe cei drepţi,
    Domnul Care îi poartă de grijă străinului,
sprijină orfanul şi văduva,
    dar răstoarnă calea celor răi.
10 Domnul împărăţeşte pe veci,
    Dumnezeul tău, Sioane, din generaţie în generaţie!

Lăudaţi-L pe Domnul!

Psalmul 145 = 146 , Traducerea Bartolomeu Anania

Aliluia . Al lui Agheu si Zaharia (nota : Fer. Augustin: Menţiunea „Al lui Agheu şi Zaharia“ nu se află în Textul Ebraic, ci numai în Septuaginta. Aceasta, datorită versetului 10, pe care unii exegeţi îl consideră ca referindu-se la restaurarea Ierusalimului, eveniment care a avut loc în vremea profeţilor Agheu şi Zaharia.)

1Suflete al meu, laudă-L pe Domnul!

2Lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea,
cânta-voi Dumnezeului meu atât cât voi fi viu.

3Nu vă încredeţi în cei puternici (nota : Adică în oamenii care deţin putere, ranguri sau demnităţi înalte.) ,
în fiii oamenilor, în care nu-i nici o mântuire;

4suflarea (nota : pnéuma înseamnă „duh“, „vânt“, dar şi „suflare“.) li se va duce, ei în pământul lor se vor întoarce,
e ziua'n care gândurile lor toate vor pieri.

5Fericit e cel căruia Dumnezeul lui Iacob îi este ajutor,
a cărui nădejde e în Domnul Dumnezeul

6Cel ce a făcut cerul şi pământul,
marea şi tot ceea ce se află'n ele;
Cel ce păzeşte adevărul în veac, lui,

7Cel ce face judecată pentru cei năpăstuiţi,
Cel ce dă hrană celor flămânzi;
Domnul îi dezleagă pe cei ferecaţi în obezi,

8Domnul îi ridică pe cei prăbuşiţi,
Domnul înţelepţeşte orbii,
Domnul îi iubeşte pe cei drepţi,

9Domnul îi păzeşte pe cei străini;
pe orfan şi pe văduvă îi va lua asupra Sa (nota : analambáno = „a lua un copil în braţe“; „a lua pe cineva asupră-ţi“; „a alăpta“; „a face pe cineva ca şi cum ar fi al tău“. Sf. Ioan Hrisostom citează acest text în sprijinul ideii că Dumnezeu, în marea Sa milă, nu e doar un simplu sprijinitor al celor nevoiaşi (îndeosebi orfanii şi văduvele), ci şi un Părinte Care îi adoptă.) ,
iar calea păcătoşilor o va nimici.

10Împărăţi-va Domnul în veci,
Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam.

Psalmul 146(145) , Psalmul 40 din volumul 5 al imnologiei iudaice,cartea Psalmii se incheie cu cinci psalmi de Aleluia (Laudati pe Domnul) , fiecare dintre ei incep si se incheie cu Aleluia , un psalm de lauda la adresa lui Dumnezeu pentru bunatatea Lui, care da paine celor flamanzi, izbaveste prinsii de razboi, deschide ochii orbilor, indreapta pe cei incovoiati ocroteste vaduvele si orfanii, motiv pentru care se indeamna in a nadajdui in Domnul si nu in oamenii cei mari, care sunt trecatori, , Dumnezeu speranta celor oprimati ,

- este portalul de intrare pentru Hallelul final (psalmii 146-150), facea parte din colectia laudativa a imnurilor pentru liturgia de diminiata din sinagoga

- o cantare a "sarmanilor Domnului " , si a piosilor (kasidim) postexilici a caror singura cetate de refugiu este Domnul ,

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.145

Psalmul 145 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O cantare de lauda a lui David.) Te voi inalta, Dumnezeule, Imparatul meu, si voi binecuvanta Numele Tau in veci de veci.

2. In fiecare zi Te voi binecuvanta si voi lauda Numele Tau in veci de veci.

3. Mare este Domnul si foarte vrednic de lauda, si marimea Lui este nepatrunsa.

4. Fiecare neam de om sa laude lucrarile Tale si sa vesteasca ispravile Tale cele mari!

5. Voi spune stralucirea slavita a maretiei Tale si voi canta minunile Tale.

6. Oamenii vor vorbi de puterea Ta cea infricosata, si eu voi povesti marimea Ta.

7. Sa se trambiteze aducerea aminte de nemarginita Ta bunatate si sa se laude dreptatea Ta!

8. Domnul este milostiv si plin de indurare, indelung rabdator si plin de bunatate.

9. Domnul este bun fata de toti, si indurarile Lui se intind peste toate lucrarile Lui.

10. Toate lucrarile Tale Te vor lauda, Doamne! Si credinciosii Tai Te vor binecuvanta.

11. Vor spune slava imparatiei Tale si vor vesti puterea Ta,

12. ca sa faca cunoscut fiilor oamenilor puterea Ta si stralucirea plina de slava a Imparatiei Tale.

13. Imparatia Ta este o Imparatie vesnica, si stapanirea Ta ramane in picioare in toate veacurile.

14. Domnul sprijina pe toti cei ce cad si indreapta pe cei incovoiati.

15. Ochii tuturor nadajduiesc in Tine, si Tu le dai hrana la vreme.

16. Iti deschizi mana si saturi dupa dorinta tot ce are viata.

17. Domnul este drept in toate caile Lui si milostiv in toate faptele Lui.

18. Domnul este langa toti cei ce-L cheama, langa cei ce-L cheama cu toata inima.

19. El implineste dorintele celor ce se tem de El, le aude strigatul si-i scapa.

20. Domnul pazeste pe toti cei ce-L iubesc, si nimiceste pe toti cei rai.

21. Gura mea sa vesteasca lauda Domnului, si orice faptura sa binecuvanteze Numele Lui cel sfant, in veci de veci!

Psalmul 145 , Noua Traducere in Limba Romana

Psalmul 145[a]

O cântare de laudă. Al lui David.

Te voi înălţa, Dumnezeul meu, Împărate!
    Voi binecuvânta Numele Tău în veci de veci!
Te voi binecuvânta în fiecare zi,
    voi lăuda Numele Tău în veci de veci!

Domnul este mare şi foarte vrednic de laudă!
    Măreţia Lui nu are margini!
Fiecare generaţie va lăuda lucrările Tale:
    să vestească cu toţii isprăvile Tale!
Voi spune despre splendoarea slavei măreţiei Tale
    şi voi istorisi despre minunile Tale![b]
Oamenii vor vorbi despre puterea Ta cea înfricoşătoare,
    iar eu voi povesti despre măreţia Ta.
Vor trâmbiţa aducerea-aminte a marii Tale bunătăţi
    şi vor aclama cu bucurie dreptatea Ta.

Domnul este binevoitor şi milos,
    încet la mânie şi bogat în îndurare.
Domnul este bun cu toţi,
    îndurarea Lui se întinde peste toate lucrările Sale.
10 Toate lucrările Tale Te vor lăuda, Doamne,
    iar credincioşii Tăi Te vor binecuvânta!
11 Vor mărturisi despre slava împărăţiei Tale
    şi vor vorbi despre măreţia Ta,
12 ca să facă cunoscut fiilor oamenilor isprăvile Tale
    şi slava splendorii împărăţiei Tale.
13 Împărăţia Ta este o împărăţie veşnică
    şi stăpânirea Ta dăinuie din generaţie în generaţie.

Domnul este credincios tuturor promisiunilor Sale
    şi plin de îndurare faţă de tot ce a creat.[c]
14 Domnul îi sprijină pe toţi cei ce cad
    şi îi îndreaptă pe toţi cei încovoiaţi!
15 Ochii tuturor se îndreaptă cu nădejde către Tine,
    iar Tu le dai hrana la vreme.
16 Îţi deschizi mâna
    şi saturi după dorinţă tot ce are viaţă.

17 Domnul este drept în toate căile Sale
    şi plin de îndurare faţă de tot ce a făcut!
18 Domnul este aproape de toţi cei ce-L cheamă,
    de toţi cei ce-L cheamă în adevăr.
19 El împlineşte dorinţa celor ce se tem de El,
    aude strigătul lor după ajutor şi-i salvează.
20 Domnul este păzitorul tuturor celor ce-L iubesc,
    dar îi nimiceşte pe toţi cei răi.

21 Gura mea va rosti lauda Domnului
    şi orice făptură să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt
        pentru totdeauna.

Footnotes:

  1. Psalmii 145:1 Titlu. Este un psalm acrostih (în textul ebraic fiecare verset, inclusiv 13b, începe cu o literă a alfabetului ebraic, în ordinea literelor).
  2. Psalmii 145:5 TM; Q, LXX, Siriacă: Vor vorbi despre mărimea slăvită a măreţiei Tale / şi vor relata minunile Tale.
  3. Psalmii 145:13 Un mss TM, Q, LXX, Siriacă; cele mai multe mss TM nu conţin ultimele două linii

Psalmul 144 = 145 , Traducerea Bartolomeu Anania

O cantare de lauda a lui David

1Pe Tine Te voi înălţa, Dumnezeul meu, Împăratul meu,
şi numele Tău îl voi binecuvânta în veac şi în veacul veacului.

2În toate zilele Te voi binecuvânta
şi numele Tău îl voi lăuda în veac şi în veacul veacului.

3Mare este Domnul şi lăudat foarte
şi nici o margine nu este măreţiei Sale (nota : Sf. Maxim Mărturisitorul: „Mintea se minunează mai întâi gândindu-se la nemărginirea lui Dumnezeu în toate privinţele, la acel ocean nestrăbătut şi mult dorit; în al doilea rând, ea se uimeşte întrebându-se cum a adus El toate lucrurile la existenţă din nimic“.)

4Neam după neam vor lăuda lucrurile Tale
şi puterea Ta o vor vesti;

5de măreţia slavei sfinţeniei Tale vor grăi
şi despre minunile Tale vor povesti

6şi despre puterea înfricoşătoarelor Tale fapte vor istorisi
şi măreţia Ta o vor spune;

7amintirea mulţimii bunătăţii Tale o vor revărsa
şi de dreptatea Ta se vor bucura.

8Îndurat şi milostiv este Domnul,
îndelung-răbdător şi mult-milostiv.

9Domnul bun le este tuturor
şi îndurările Lui peste toate lucrurile Lui.

10Să Te laude pe Tine, Doamne, toate lucrurile Tale,
şi cuvioşii Tăi să Te binecuvinteze.

11Despre slava împărăţiei Tale vor istorisi
şi despre stăpânirea Ta vor spune,

12ca să-i facă pe fiii oamenilor să-Ţi cunoască stăpânirea
şi slava măreţiei împărăţiei Tale.

13Împărăţia Ta este împărăţia tuturor veacurilor
şi stăpânirea Ta, din neam în neam.

Credincios este Domnul faţă de spusele Sale
şi sfânt în toate lucrurile Sale.

14Domnul îi sprijină pe toţi cei ce cad
şi-i ridică pe toţi cei prăbuşiţi.

15Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine,
iar Tu le dai hrana la vreme potrivită.

16Tu mâna Ţi-o deschizi
şi de bunăvoinţă saturi tot ce e viu.

17Drept este Domnul în toate căile Sale
şi sfânt în toate lucrurile Sale.

18Aproape este Domnul de toţi cei care-L cheamă,
de toţi cei ce întru adevăr Îl cheamă (nota : Sf. Isaac Sirul: Monahul care a ales calea pustniciei s'a lepădat cu totul de lume şi a prefăcut pustia în cetate şi sălaş al îngerilor. Şi pentru că el şi-a ales viaţa îngerească, îngerii îl socotesc ca pe o rudă de-a lor şi, trimişi de Dumnezeu, i se apropie şi-i stau la îndemână cu tot ceea ce el are de trebuinţă, fie în ordinea duhovnicească, fie chiar în cea materială. Lucrul cel mai de preţ este acela de a-L chema pe Domnul, dar nu oricum, ci „întru adevăr“.)

19Voia celor ce se tem de El o va face
şi rugăciunea lor o va auzi
şi El îi va mântui.

20Domnul îi păzeşte pe toţi cei ce-L iubesc,
iar pe toţi păcătoşii îi va nimici.

21Gura mea va grăi lauda Domnului;
tot ce e trup să binecuvinteze numele Său cel sfânt
în veac şi în veacul veacului.

Psalmul 145(144) , o cantare de lauda a lui David la adresa bunatatii lui Dumnezeu, scrisa in acrostih, adica , fiecare verset incepe cu o litera in ordinea alfabetului ebraic ,

- traditia rabinica a folosit psalmul 145 ca o cantare de sambata diminiata , afirmand ca cine recita acest psalm de trei ori pe zi poate fi sigur ca devine un fiu al lumii viitoare

- acest psalm ca imn alfabetic sigileaza colectia davidica formata din psalmii 138-145, si deschide orizontul spre solemnul  Aleluia (Laudat sa fie Domnul) final format din psalmii 146-150

- Biserica cu acest psalm celebreaza Regalitatea lui Cristos

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.144

Psalmul 144, Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Un psalm al lui David.) Binecuvantat sa fie Domnul, Stanca mea, care-mi deprinde mainile la lupta, degetele, la batalie,

2. Binefacatorul meu si Cetatuia mea, Turnul meu de scapare si Izbavitorul meu, Scutul meu de adapost, care-mi supune pe poporul meu!

3. Doamne, ce este omul ca sa iei cunostinta de el, fiul omului ca sa iei seama la el?

4. Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece.

5. Pleaca cerurile, Doamne, si coboara-Te! Atinge muntii, ca sa fumege!

6. Fulgera si risipeste pe vrajmasii mei! Arunca-Ti sagetile si pune-i pe fuga!

7. Intinde-Ti mainile de sus, izbaveste-ma si scapa-ma din apele cele mari, din mana fiilor celui strain,

8. a caror gura spune neadevaruri, si a caror dreapta este o dreapta mincinoasa.

9. Dumnezeule, Iti voi canta o cantare noua, Te voi lauda cu lauta cu zece corzi.

10. Tu, care dai imparatilor biruinta, care ai scapat de sabie ucigasa pe robul Tau David,

11. izbaveste-ma si scapa-ma din mana fiilor celui strain, a caror gura spune neadevaruri, si a caror dreapta este o dreapta mincinoasa!…

12. Fiii nostri sunt ca niste odrasle, care cresc in tineretea lor; fetele noastre, ca niste stalpi sapati frumos, care fac podoaba caselor imparatesti.

13. Granarele noastre sunt pline si gem de tot felul de merinde; turmele ni se inmultesc cu miile, cu zecile de mii, in campiile noastre:

14. vitelele noastre sunt prasitoare; nu-i nicio paguba, nicio robie, niciun tipat in ulitele noastre!

15. Ferice de poporul care sta astfel! Ferice de poporul al carui Dumnezeu este Domnul!

Psalmul 144, Noua Traducerea in Limba Romana

Al lui David

Binecuvântat să fie Domnul, Stânca mea,
    Cel Ce-mi deprinde mâinile pentru luptă
        şi degetele pentru război,
Binefăcătorul[a] meu, Fortăreaţa mea,
    Întăritura mea, Izbăvitorul meu,
Scutul meu, Cel în Care mă încred,
    Cel Care-mi supune poporul![b]

Doamne, ce este omul, ca să-Ţi pese de el,
    ce este fiul omului, ca să te gândeşti la el?
Omul este ca un abur,
    iar zilele lui sunt ca umbra care trece.

Doamne, apleacă-Ţi cerurile şi coboară;
    atinge munţii, ca să fumege!
Aprinde fulgerul şi împrăştie-i pe duşmanii mei;
    aruncă săgeţile Tale şi pune-i pe fugă!
Întinde-Ţi mâna din înălţime!
    Scapă-mă şi izbăveşte-mă
din apele cele mari,
    din mâna fiilor celui străin,
a căror gură vorbeşte nimicuri[c]
    şi a căror dreaptă este înşelătoare!

Dumnezeule, Îţi voi cânta un cântec nou,
    Îţi voi cânta cu lira cu zece corzi,
10 Ţie, Care le dai regilor biruinţa,
    Care îl scapi pe robul Tău, David, de sabia celui rău!
11 Numai scapă-mă, izbăveşte-mă
    din mâna fiilor celui străin,
a căror gură vorbeşte nimicuri
    şi a căror dreaptă este înşelătoare!

12 Atunci fiii noştri, în tinereţea lor, vor fi ca nişte plante
    bine crescute,
fetele noastre sunt ca nişte stâlpi sculptaţi
    care susţin[d] un palat.
13 Grânarele noastre vor fi pline,
    gemând de tot felul de roade;
turmele şi cirezile noastre ni se vor înmulţi cu miile
    şi cu zecile de mii pe păşunile noastre;
14         vitele noastre vor fi bine hrănite;[e]
nu vom avea parte nici de spărturi de ziduri,
    nici de înrobire,
        nici de ţipăt pe uliţele noastre.

15 Ferice de poporul care are parte de acestea!
    Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!

Footnotes:

  1. Psalmii 144:2 Vezi nota de la 5:7
  2. Psalmii 144:2 Cele mai multe mss TM; multe mss TM, MMM, Aquila, VUL, Siriacă: popoarele
  3. Psalmii 144:8 Sau: minciuni; şi în v. 11
  4. Psalmii 144:12 Sau: împodobesc
  5. Psalmii 144:14 Versul ebraic este nesigur

Psalmul 143 = 144, Traducerea Bartolomeu Anania

Al lui David ; cu privire la Goliat (nota : Istoria lui David şi Goliat e relatată în 1 Rg 17. )

1Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul meu,
Cel ce-mi învaţă mâinile pentru luptă
şi degetele pentru război (nota : Se ştie că David l-a lovit pe Goliat cu praştia, după care i-a smuls sabia din teacă şi i-a tăiat capul. Fericitul Ieronim, interpretând alegoric, spune că diavolul a fost doborât cu propria sa armă.)

2El e Mila mea şi Scăparea mea,
Ocrotitorul meu şi Izbăvitorul meu,
Apărătorul meu; în El am nădăjduit,
în El, Cel ce pe poporul meu sub mine îl supune.

3Doamne, ce este omul, că i Te-ai făcut cunoscut?
sau fiul omului, că-l iei în seamă?

4Omul cu deşertăciunea se aseamănă,
zilele lui ca umbra trec.

5Doamne, apleacă cerurile şi Te pogoară (nota : Fer. Ieronim: Doamne, Tu nu poţi mântui acest lucru nevrednic, care este omul, decât dacă Tu Însuţi Îţi asumi nevrednicia lui. Oaia Ta cea rătăcită nu poate fi îngrijită dacă Tu n'o vei purta pe umeri.) ;
atinge-Te de munţi, şi ei vor fumega.

6Cu fulger fulgeră-i şi risipeşte-i!
Săgeţile Tale trimite-le, şi-i vei tulbura.

7Dintru înălţime trimite-Ţi mâna,
scoate-mă şi izbăveşte-mă din ape multe,
din mâna fiilor străinilor,

8a căror gură deşertăciune a grăit
şi a căror dreaptă e dreapta nedreptăţii.

9Dumnezeule, cântare nouă Îţi voi cânta,
în psaltire cu zece strune Îţi voi cânta, Ţie,

10Celui ce regilor le dai mântuire,
Celui ce pe David, robul Tău, îl mântuieşti de sabie rea.

11Izbăveşte-mă şi mă scoate din mâna fiilor străinilor,
a căror gură deşertăciune a grăit
şi a căror dreaptă e dreapta nedreptăţii,

12ai căror fii sunt ca nişte mlădiţe
adânc răsădite în propria lor tinereţe,
ale căror fiice sunt înfrumuseţate,
împodobite precum un chip în templu.

13Cămările lor sunt pline,
vărsându-se din una în alta;
oile lor, cu mulţi miei, umplu porţile când ies,

14boii lor sunt graşi,
gard căzut nu se află, nici vreo scurgere,
nici vreo strigare în uliţele lor.

15Ei l-au fericit pe poporul care o duce astfel;
dar fericit e poporul al cărui Dumnezeu e Domnul.

Psalmul 144(143), o multumire adusa Domnului si o cerere ca Domnul din cer sa lupte pentru el cu vrajmasii lui, si promite o cantare noua iar in incheiere vedem o prosperitate materiala pentru poporul peste care stapaneste Domnul, multumire pentru victorie si bunastare

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.143

Psalmul 143 ,  Traducerea Dumitru Cornilescu 

1. (Un psalm al lui David.) Doamne, asculta-mi rugaciunea, pleaca-Ti urechea la cererile mele! Asculta-ma in credinciosia si dreptatea Ta!

2. Nu intra la judecata cu robul Tau! Caci niciun om viu nu este fara prihana inaintea Ta.

3. Vrajmasul imi urmareste sufletul, imi calca viata in picioare la pamant: ma face sa locuiesc in intuneric ca cei ce au murit de multa vreme.

4. Imi este mahnit duhul in mine, imi este tulburata inima inauntrul meu.

5. Mi-aduc aminte de zilele de odinioara, ma gandesc la toate lucrarile Tale, cuget la lucrarea mainilor Tale.

6. Imi intind mainile spre Tine; imi suspina sufletul dupa Tine ca un pamant uscat. - (Oprire)

7. Grabeste de m-asculta, Doamne! Mi se topeste duhul: nu-mi ascunde fata Ta! Caci as ajunge atunci ca cei ce se coboara in groapa!

8. Fa-ma sa aud dis-de-dimineata bunatatea Ta, caci ma incred in Tine. Arata-mi calea pe care trebuie sa umblu, caci la Tine imi inalt sufletul.

9. Scapa-ma de vrajmasii mei, Doamne, caci la Tine caut adapost.

10. Invata-ma sa fac voia Ta, caci Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma calauzeasca pe calea cea dreapta!

11. Pentru Numele Tau, Doamne, invioreaza-ma; in dreptatea Ta, scoate-mi sufletul din necaz!

12. In bunatatea Ta, nimiceste pe vrajmasii mei si pierde pe toti potrivnicii sufletului meu, caci eu sunt robul Tau.

Psalmul 143 , Noua Traducere in Limba Romana

Un psalm al lui David

Doamne, ascultă-mi rugăciunea!
    Pleacă-Ţi urechea la ruga mea!
În credincioşia şi dreptatea Ta,
    răspunde-mi!
Nu intra la judecată cu robul Tău,
    căci nici un om viu nu-şi poate apăra dreptatea înaintea Ta!

Duşmanul mă prigoneşte,
    mă zdrobeşte de pământ,
mă face să locuiesc în întunecimi
    asemenea celor morţi demult.
Duhul îmi este sleit;
    inima îmi este tulburată înăuntrul meu.

Îmi aduc aminte de zilele de odinioară,
    cuget la toate lucrările Tale
        şi mă gândesc la ceea ce au făcut mâinile Tale.
Îmi întind mâinile către Tine;
    sufletul meu însetează după Tine ca pământul uscat.Sela
Doamne, grăbeşte-Te să-mi răspunzi,
    căci duhul îmi este istovit!
Nu-Ţi ascunde faţa de mine,
    ca să nu ajung asemenea celor ce se coboară în groapă!
Fă-mă să aud dimineaţa despre îndurarea Ta,
    căci în Tine mă încred!
Fă-mi cunoscută calea pe care să merg,
    căci la Tine îmi înalţ sufletul!
Doamne, izbăveşte-mă de duşmanii mei,
    căci la Tine caut adăpost!
10 Învaţă-mă cum să-Ţi împlinesc voia,
    căci Tu eşti Dumnezeul meu!
Fie ca Duhul Tău cel bun
    să mă călăuzească prin locuri netede!

11 Din pricina Numelui Tău, Doamne, înviorează-mă!
    Din pricina dreptăţii Tale, scapă-mi sufletul din necaz!
12 Din pricina îndurării Tale isprăveşte cu duşmanii mei
    Şi nimiceşte toţi prigonitorii sufletului meu,
        căci eu sunt robul Tău!

Psalmul 142 = 143 , Traducerea Bartolomeu Anania

Un psalm al lui David : cand fiul sau (nota : Fiul său Abesalom.) il urmarea

1Doamne, auzi rugăciunea mea,
întru adevărul Tău ascultă-mi cererea,
întru dreptatea Ta auzi-mă!

2Şi să nu intri la judecată cu robul Tău,
că'n faţa Ta nimeni din cei vii nu va fi drept.

3Că vrăjmaşul mi-a prigonit sufletul,
cu tălpile calcă pe viaţa mea;
aşezatu-m'a în întuneric ca pe morţii cei din veac,

4şi s'a mâhnit întru mine duhul meu,
întru mine inima mi s'a tulburat.

5Adusu-mi-am aminte de zilele de odinioară,
la toate lucrurile Tale am cugetat,
la faptele mâinilor Tale am gândit.

6Spre Tine mi-am întins mâinile;
sufletul meu era însetat după Tine ca un pământ fără apă.

7Degrab auzi-mă, Doamne,
duhul meu a slăbit;
să nu-Ţi întorci faţa de la mine,
ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă.

8Fă să aud dimineaţa mila Ta,
că în Tine mi-am pus nădejdea.
Fă-mi cunoscută, Doamne, calea pe care voi merge,
că la Tine mi-am ridicat sufletul.

9Scapă-mă de vrăjmaşii mei, Doamne,
că la Tine am alergat să scap.

10Învaţă-mă să fac voia Ta,
că Tu eşti Dumnezeul meu.
Duhul Tău cel bun mă va călăuzi la pământul dreptăţii.

11De dragul numelui Tău, Doamne, mă vei via;
întru dreptatea Ta îmi vei scoate sufletul din necaz

12şi întru mila Ta îi vei stârpi pe vrăjmaşii mei
şi-i vei nimici pe toţi cei ce-mi necăjesc sufletul,
că eu sunt robul Tău.

Psalmul 143(142) , o rugaciune a lui David in care cere sa fie izbavit si cere calauzire, , nimeni nu este fara prihana inaintea lui Dumnezeu ,

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.142

Psalmul 142 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O cantare a lui David. O rugaciune facuta cand era in pestera.) Cu glasul meu strig catre Domnul, cu glasul meu ma rog catre Domnul.

2. Imi vars necazul inaintea Lui si-mi povestesc stramtorarea inaintea Lui.

3. Cand imi este mahnit duhul in mine,Tu imi cunosti cararea. Pe drumul pe care umblu, mi-au intins o cursa.

4. Arunca-Ti ochii la dreapta si priveste! Nimeni nu ma mai cunoaste, orice scapare este pierduta pentru mine, nimanui nu-i pasa de sufletul meu.

5. Doamne, catre Tine strig si zic: "Tu esti scaparea mea, Partea mea de mostenire pe pamantul celor vii."

6. Ia aminte la strigatele mele, caci sunt nenorocit de tot. Izbaveste-ma de cei ce ma prigonesc, caci sunt mai tari decat mine.

7. Scoate-mi sufletul din temnita, ca sa laud Numele Tau! Cei neprihaniti vor veni sa ma inconjoare, cand imi vei face bine.

Psalmul 142 , Noua Traducere in Limba Romana

Un maschil[a] al lui David, compus pe vremea când se ascundea în peşteră. O rugăciune.

Cu glasul meu eu strig către Domnul,
    cu glasul meu eu caut îndurare la Domnul.
Îmi vărs plângerea înaintea Lui,
    îmi povestesc necazul înaintea Lui.

Când duhul îmi este mâhnit,
    Tu-mi cunoşti cărarea.
Pe calea pe care merg,
    ei mi-au ascuns curse.
Priveşte la dreapta mea şi ia aminte;
    nimeni nu mă mai cunoaşte!
Am rămas fără adăpost;
    nimănui nu-i pasă de viaţa mea!

Te chem, Doamne,
    zicând: „Tu eşti adăpostul meu,
        moştenirea mea pe pământul celor vii!“
Ascultă-mi strigătul,
    căci sunt foarte nenorocit!
Izbăveşte-mă de prigonitorii mei,
    căci sunt mai tari decât mine!
Scoate-mă din temniţă,
    ca să laud Numele Tău!
Cei drepţi se vor aduna împrejurul meu
    când îmi vei face bine.

Footnotes:

  1. Psalmii 142:1 Titlu. Vezi Ps. 32

Psalmul 141 = 142 , Traducerea Bartolomeu Anania ,

Invatatura a lui David , cand era in pestera, rugandu-se (nota : Fuga lui David, urmărit de Saul, şi ascunderea lui într'o peşteră sunt relatate în 1 Rg 22; acelui eveniment îi este dedicat şi Psalmul 56. El trebuie citit din perspectiva psalmistului refugiat în grotă. Fericitul Ieronim îi acordă însă şi o dimensiune simbolică: Saul este diavolul, David este Domnul, peştera e lumea aceasta de acum, a cărei lumină e imperfectă în raport cu aceea a lumii viitoare. Venind să aducă lumină – şi pe Sine drept Lumină –, Domnul a acceptat să intre în îngustimea acestei lumi şi să sufere prigoană.)

1Cu glasul meu către Domnul am strigat,
cu glasul meu către Domnul m'am rugat.

2Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea,
necazul meu înaintea Lui îl voi spune.

3Când duhul meu se istovea în mine,
atunci Tu îmi cunoşteai cărările (nota : Când David nu mai contează pe puterile proprii, Dumnezeu este Acela care îl îndrumează.) .
Fuga mea a luat sfârşit
şi nu mai e nimeni care să-mi fugărească sufletul.

5Strigat-am către Tine, Doamne,
zis-am: – Tu eşti nădejdea mea,
partea mea eşti în pământul celor vii.

6Ia aminte la rugăciunea mea,
că umilit sunt foarte.
Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc,
că s'au făcut mai tari decât mine.

7Scoate din temniţă sufletul meu,
ca să se mărturisească numelui Tău, Doamne;
drepţii cu răbdare mă vor aştepta
până ce Tu îmi vei da răsplata.

Psalmul 142(141) , psalmul 36 din volumul cinci al imnologiei iudaice, rugaciune in timpul persecutiei 

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.141

Psalmul 141, Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Un psalm al lui David.) Doamne, eu Te chem: vino degraba la mine! Ia aminte la glasul meu, cand Te chem!

2. Ca tamaia sa fie rugaciunea mea inaintea Ta, si ca jertfa de seara sa fie ridicarea mainilor mele!

3. Pune, Doamne, o straja inaintea gurii mele si pazeste usa buzelor mele!

4. Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate, impreuna cu oamenii care fac raul, si sa nu mananc din ospetele lor!

5. Loveasca-ma cel neprihanit, caci lovirea lui imi este binevenita; pedepseasca-ma, caci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Sa nu-mi intorc capul de la ea: dar rugaciunea mea se va inalta intruna impotriva rautatii lor.

6. Cand li se vor pravali judecatorii de-a lungul stancilor, atunci vor asculta cuvintele mele si vor vedea ca sunt placute.

7. Cum se brazdeaza si se spinteca pamantul, asa ni se risipesc oasele la gura mormantului.

8. De aceea, catre Tine, Doamne Dumnezeule, imi indrept ochii, la Tine caut adapost; nu-mi parasi sufletul!

9. Pazeste-ma de cursa pe care mi-o intind ei si de piedicile celor ce fac raul!

10. Sa cada cei rai in laturile lor, in timp ce eu sa scap!

Psalmul 141 , Noua Traducere in Limba Romana

Un psalm al lui David

Doamne, pe Tine Te chem! Vino degrabă la mine!
    Ascultă glasul meu, când strig după ajutor la Tine!
Fie rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta,
    iar ridicarea mâinilor mele – ca jertfele de seară.

Doamne, pune strajă gurii mele;
    păzeşte uşa buzelor mele!
Nu-mi lăsa inima să mi se abată spre ce este rău,
    spre faptele rele ale oamenilor care săvârşesc nelegiuirea,
        şi nu mă lăsa să mănânc din delicatesele lor.
Să mă lovească cel drept[a] – aceasta este dragoste!
    Să mă mustre el, căci de la un aşa untdelemn nu-mi voi feri capul!
        Dar rugăciunea mea tot împotriva faptelor rele ale celor nelegiuiţi va fi!
Când judecătorii lor vor fi aruncaţi de pe marginea stâncilor,
    atunci vor da ascultare cuvintelor mele, căci ele sunt plăcute.
Cum arată pământul arat şi brăzdat,
    aşa sunt şi oasele noastre împrăştiate la intrarea în Locuinţa Morţilor.

Eu însă către Tine, Stăpâne Doamne, îmi îndrept ochii,
    la Tine caut adăpost: nu-mi părăsi sufletul!
Păzeşte-mă de cursele pe care mi le-au întins duşmanii
    şi de capcanele celor ce săvârşesc fărădelegea.
10 Fie ca cei răi să cadă în cursele lor,
    iar eu să scap!

Footnotes:

  1. Psalmii 141:5 Sau: Cel Drept

Psalmul 140 = 141, Traducerea Bartolomeu Anania  (nota : Psalmii 140 şi 141 sunt foarte populari prin aceea că se cântă la începutul vecerniei; „Doamne strigat-am“ e un punct de reper tipiconal.)

Un psalm al lui David.

1Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă;
ia aminte la glasul rugăciunii mele când strig către Tine.

2Să se îndrepte rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta;
ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară.

3Pune, Doamne, strajă gurii mele
şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele ( nota : „Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii“ (Pr 18, 21). „Pentru orice vorbă deşartă pe care o vor rosti, oamenii vor da socoteală în ziua judecăţii“ (Mt 12, 36). Aşadar, pază gurii! „Uşa de îngrădire“ sugerează meterezele ce străjuiesc de jur-împrejurul cetăţii.)

4Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug
ca să mă dezvinovăţesc cu dezvinovăţiri în păcate (nota : Omul are tendinţa de a-şi scuza păcatul prin vorbe meşteşugite, viclene, aruncându-l pe seama altui păcătos ori pe seama împrejurărilor.) ,
cu oameni care lucrează fărădelegea,
cu ai căror aleşi nu mă voi însoţi.

5Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra (nota : Fer. Ieronim: Dacă chemi un doctor şi-i arăţi rana şi el îţi va spune că nu-l priveşte, vei crede despre el că e un om crud, fără inimă. Dacă însă el ţi-o cauterizează sau o supune bisturiului şi-i stoarce puroiul, atunci vei spune despre el că e un om milos, fiindcă a salvat o viaţă.) ,
dar untdelemnul păcătosului să nu ungă capul meu (nota : Fer. Augustin: Păcătosul care-ţi unge capul este linguşitorul ce te laudă fără măsură şi trezeşte'n tine păcatul mândriei. Fereşte-te de el!) .
Că încă şi rugăciunea mea este întru bunăvrerile lor,

6lângă stâncă înghiţiţi au fost judecătorii lor;
auzi-vor graiurile mele, că s'au îndulcit,

7ca o brazdă de pământ s'au rupt pe pământ,
risipitu-s'au oasele lor lângă iad.

8Căci către Tine-s, Doamne, Doamne, ochii mei,
în Tine am nădăjduit, sufletul să nu mi-l iei.

9Păzeşte-mă de cursa pe care ei mi-au pus-o,
şi de pietrele de poticnire ale celor ce lucrează fărădelegea.

10Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii,
dar eu deoparte sunt până ce voi trece (nota : În timp ce păcătoşii cad în propria lor capcană, eu, însinguratul, cel ce m'am separat de ei, voi trece pe-alături fără s'o ating.)

Psalmul 141(140) , psalmul 35 din volumul cinci al imnologiei iudaice, rugaciunea in timpul ispitei , 

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.140

Psalmul 140 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Catre mai marele cantaretilor. Un psalm al lui David.) Scapa-ma, Doamne, de oamenii cei rai! Pazeste-ma de oamenii asupritori,

2. care cugeta lucruri rele in inima lor si sunt totdeauna gata sa atate razboiul!

3. Ei isi ascut limba ca un sarpe, au pe buze o otrava de naparca. - (Oprire)

4. Pazeste-ma, Doamne, de mainile celui rau! Fereste-ma de oamenii asupritori, care se gandesc sa ma doboare!

5. Niste ingamfati imi intind curse si laturi, pun retele de-a lungul drumului si imi intind capcane. - (Oprire)

6. Eu zic Domnului: "Tu esti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugaciunilor mele!

7. Doamne Dumnezeule, taria mantuirii mele, Tu-mi acoperi capul in ziua luptei."

8. Nu implini, Doamne, dorintele celui rau, nu lasa sa-i izbuteasca planurile, ca sa nu se faleasca! - (Oprire)

9. Asupra capului celor ce ma inconjoara sa cada nelegiuirea buzelor lor!

10. Carbuni aprinsi sa cada peste ei! In foc sa fie aruncati, in adancuri, de unde sa nu se mai scoale!

11. Omul cu limba mincinoasa nu se intareste pe pamant, si pe omul asupritor, nenorocirea il paste si-l duce la pierzare.

12. Stiu ca Domnul face dreptate celui asuprit, dreptate, celor lipsiti.

13. Da, cei neprihaniti vor lauda Numele Tau, oamenii fara prihana vor locui inaintea Ta.

Psalmul 140 , Noua Traducere in Limba Romana

Pentru dirijor. Un psalm al lui David.

Izbăveşte-mă, Doamne, de oamenii răi,
    păzeşte-mă de oamenii violenţi,
de cei ce plănuiesc lucruri rele în inima lor
    şi stârnesc conflicte în fiecare zi.
Ei îşi fac limba ascuţită ca a unui şarpe
    şi sub buzele lor este venin de viperă!Sela
Păzeşte-mă, Doamne, de mâinile celui rău!
    Protejează-mă de omul violent,
        de cel ce se gândeşte cum să pună piedică paşilor mei!
Nişte îngâmfaţi mi-au ascuns curse,
    şi-au întins funiile laţului lor,
        mi-au pus capcane pe marginea potecii!Sela
Eu însă zic Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu!
    Ascultă, Doamne, glasul rugilor mele!
Stăpâne Doamne, Mântuitorul meu puternic,
    Care mi-ai protejat capul în ziua luptei –
nu împlini, Doamne, dorinţele celui rău;
    nu îngădui să-i reuşească planurile, ca să nu se fălească!“Sela
Capul celor ce mă înconjoară
    să fie acoperit de necazul provocat de buzele lor!
10 Să cadă peste ei cărbuni aprinşi;
    să fie aruncaţi în foc,
        în adâncuri de unde să nu se mai scoale.
11 Fie ca oamenii limbuţi să nu fie întăriţi în ţară;
    fie ca pe oamenii violenţi şi răi să-i vâneze şi să-i doboare dezastrul.

12 Ştiu că Domnul va face dreptate celui necăjit
    şi susţine cauza celor nevoiaţi.
13 Într-adevăr, cei drepţi vor lăuda Numele Tău,
    iar oamenii integri vor locui în prezenţa Ta.

Psalmul 139 = 140 , Traducerea Bartolomeu Anania

Pentru sfarsit . Un psalm al lui David

1Scapă-mă, Doamne, de omul rău (nota : ánthropos ponerós = „om rău“. În traducerile noastre mai vechi şi actuale: „Omul viclean“. Viclenia însă e numai o faţă a răutăţii.) ,
izbăveşte-mă de bărbatul nedrept,

2de cei ce'n inima lor uneltesc nedreptate
şi'n toată ziua războaie pun la cale.

3Limba şi-au ascuţit-o precum a şarpelui;
sub buzele lor, venin de aspidă.

4Păzeşte-mă, Doamne, de mâna păcătosului;
scapă-mă de oamenii nedrepţi,
de cei ce uneltesc să-mi împiedice paşii.

5Cei mândri (nota : Fer. Augustin: Prin expresia „cei mândri“, psalmistul înţelege întregul corp de armată al diavolului (păcatul acestuia fiind mândria).) mi-au ascuns o cursă,
din funii făcut-au laţ picioarelor mele,
pietre de poticnire mi-au pus în cărare.

6Zis-am către Domnul: – Tu eşti Dumnezeul meu,
pleacă-Ţi auzul, Doamne, spre glasul rugăciunii mele!

7Doamne, Doamne, Tu, puterea mântuirii mele,
Tu mi-ai umbrit (nota : Verbul „a umbri“ (episkiázo) are în Sfânta Scriptură o conotaţie specială: acţiunea prin care Dumnezeu Îşi exercită puterea sau Îşi revarsă harul asupra uneia sau mai multor persoane. Moise era „umbrit“ de un nor (Iş 40, 32-35); puterea Celui-Preaînalt a „umbrit-o“ pe Sfânta Fecioară în momentul zămislirii (Lc 1, 35); la schimbarea la faţă a Domnului un nor luminos i-a „umbrit“ pe cei trei apostoli prezenţi (Mt 17, 5; Mc 9, 7; Lc 9, 34); bolnavii din Ierusalim, pe margini de uliţe, aşteptau să treacă Petru şi măcar „umbra lui să-i umbrească“ spre a se vindeca (FA 5, 15). Aici „spatele“ (lui Dumnezeu), în sensul primar al cuvântului metáfrenon, ar fi „omoplaţii“, adică aria din care pornesc aripile.) capul în zi de război.

8Din pricina poftei mele, Doamne,
nu mă da pe mâna păcătosului;
sfat au făcut împotrivă-mi,
nu mă părăsi, ca nu cumva ei să se umple de trufie.

9Capul ce li se'nvârte
şi dezgustul buzelor lor să-i acopere (nota : E vorba de gândurile ce se rotesc în mintea păcătosului, pentru ca ele să devină fapte rele prin mijlocirea buzelor. E un ecou al textului din Ps 7, 16: „durerea lui se va întoarce pe capul său, pe creştetul său nedreptatea lui se va coborî“.)

10Cărbuni aprinşi vor cădea peste ei;
în foc îi vei arunca,
în necazuri pe care să nu le poată duce.

11Omul limbut nu va călca drept pe pământ,
omul rău va fi vânat de rele spre pieire.

12Eu ştiu că Domnul îi va face săracului judecată
şi sărmanului dreptate;

13iar drepţii vor mărturisi numele Tău,
împreună cu faţa Ta vor locui cei drepţi.

Psalmul 140(139) , psalmul 34 din volumul cinci al imnologiei iudaice , unde vedem un psalm al lui David, cei care cer ajutor impotriva dusmanilor

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.139

Psalmul 139 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Catre mai marele cantaretilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti,

2. stii cand stau jos si cand ma scol, si de departe imi patrunzi gandul.

3. Stii cand umblu si cand ma culc, si cunosti toate caile mele.

4. Caci nu-mi ajunge cuvantul pe limba, si Tu, Doamne, il si cunosti in totul.

5. Tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte si-Ti pui mana peste mine.

6. O stiinta atat de minunata este mai presus de puterile mele: este prea inalta ca s-o pot prinde.

7. Unde ma voi duce departe de Duhul Tau si unde voi fugi departe de fata Ta?

8. Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in Locuinta mortilor, iata-Te si acolo;

9. daca voi lua aripile zorilor si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii,

10. si acolo mana Ta ma va calauzi, si dreapta Ta ma va apuca.

11. Daca voi zice: "Cel putin intunericul ma va acoperi si se va face noapte lumina dimprejurul meu!"

12. Iata ca nici chiar intunericul nu este intunecos pentru Tine; ci noaptea straluceste ca ziua, si intunericul, ca lumina.

13. Tu mi-ai intocmit rinichii, Tu m-ai tesut in pantecele mamei mele:

14. Te laud ca sunt o faptura asa de minunata. Minunate sunt lucrarile Tale, si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

15. Trupul meu nu era ascuns de Tine, cand am fost facut intr-un loc tainic, tesut in chip ciudat, ca in adancimile pamantului.

16. Cand nu eram decat un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau randuite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele.

17. Cat de nepatrunse mi se par gandurile Tale, Dumnezeule, si cat de mare este numarul lor!

18. Daca le numar, sunt mai multe decat boabele de nisip. Cand ma trezesc, sunt tot cu Tine.

19. O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rau! Departati-va de la mine, oameni setosi de sange!

20. Ei vorbesc despre Tine in chip nelegiuit, Iti iau Numele ca sa minta, ei, vrajmasii Tai!

21. Sa nu urasc eu, Doamne, pe cei ce Te urasc si sa nu-mi fie scarba de cei ce se ridica impotriva Ta?

22. Da, ii urasc cu o ura desavarsita; ii privesc ca pe vrajmasi ai mei.

23. Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! Incearca-ma si cunoaste-mi gandurile!

24. Vezi daca sunt pe o cale rea, si du-ma pe calea vesniciei!

Psalmul 139 , Noua Traducere in Limba Romana

Pentru dirijor. Al lui David. Un psalm.

Doamne, Tu mă cercetezi şi mă cunoşti!

Tu ştii când stau jos şi când mă ridic
    şi de departe îmi cunoşti gândurile.
Tu îmi cercetezi cărarea şi culcuşul
    şi toate căile mi le ştii îndeaproape.
Nici nu-mi ajunge cuvântul pe buze,
    că Tu, Doamne, îl şi cunoşti pe de-a-ntregul.

Tu mă învălui pe dinapoi şi pe dinainte
    şi-Ţi pui mâna peste mine.
O asemenea cunoştinţă este prea minunată pentru mine:
    este atât de înaltă, încât nu o pot pricepe.

Unde să plec dinaintea Duhului Tău,
    unde să fug dinaintea feţei Tale?
Dacă mă sui în cer, Tu eşti acolo!
    Dacă îmi întind patul în Locuinţa Morţilor, iată-Te şi acolo!
Purtat de aripile zorilor,
    mă aşez la capătul mării,
10 dar şi acolo mâna Ta mă conduce
    şi dreapta Ta mă apucă.

11 Dacă aş spune: „Sigur întunericul mă va ascunde,
    iar lumina dimprejurul meu se va preface în noapte“,
12 nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine;
    noaptea luminează ca ziua,
        iar întunericul este ca lumina.

13 Tu mi-ai întocmit rărunchii;
    Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele.
14 Te laud că sunt o făptură atât de minunată
    – minunate sunt lucrările Tale! –
        şi sufletul meu ştie foarte bine aceasta.
15 Oasele mele nu erau ascunse de Tine
    când am fost făcut într-un loc ascuns,
        când am fost ţesut în adâncimile pământului.
16 Când eram doar un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau,
    iar în cartea Ta erau scrise toate zilele care mi-au fost hotărâte
        mai înainte să existe vreuna din ele.

17 Cât de greu de pătruns îmi sunt gândurile Tale, Dumnezeule!
    Cât de mare este numărul lor!
18 Când le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip.
    Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.

19 Dumnezeule, de l-ai ucide pe cel rău!
    Depărtaţi-vă de la mine, ucigaşilor!
20 Ei, care vorbesc de Tine în chip nelegiuit,
    duşmanii Tăi, care Îţi folosesc Numele în mod nesăbuit!
21 Să nu-i urăsc pe cei ce Te urăsc, Doamne?
    Să nu-mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?
22 Îi urăsc cu o ură desăvârşită:
    pentru mine, ei sunt nişte duşmani.

23 Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima,
    încearcă-mă şi cunoaşte-mi frământările!
24 Vezi dacă sunt pe o cale rea
    şi du-mă pe calea veşniciei!

Psalmul 138 = 139 , Traducerea Bartolomeu Anania

Pentru sfarsit . Al lui David. Un psalm al lui Zaharia in diaspora (nota : „Un psalm al lui Zaharia în diaspora“: menţiune în Codex Alexandrinus.)

1Doamne, Tu m'ai pus la încercare şi m'ai cunoscut;

2Tu mi-ai cunoscut şederea şi scularea,
gândurile mele Tu de departe le pricepi.

3Tu mi-ai cercetat cărarea şi culcuşul
şi toate căile mele mai dinainte le-ai văzut,

4că'n limba mea nu e cuvânt viclean (nota : „cuvânt viclean“: cf. codicilor Vaticanus, Sinaiticus şi Alexandrinus.)

5Iată, Doamne, Tu pe toate le cunoşti,
pe cele din urmă şi pe cele dintâi;
Tu m'ai plăsmuit şi mâna Ţi-ai pus-o peste mine.

6Cunoaşterea Ta e mult prea minunată pentru mine;
puternică este, eu n'o pot atinge (nota : Sf. Atanasie cel Mare: Nu degeaba a spus Apostolul: „O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu!“ (Rm 11, 33). Căci, iată, cu cât mă străduiesc să scriu şi să înţeleg dumnezeirea Cuvântului, cu atât simt că înţelegerea mă părăseşte; mai mult, pe măsură ce cred că înţeleg, pe atât simt că nu pot înţelege şi că scrisul meu nu e decât umbra adevărului ce se află în mine. Aceasta însă nu înseamnă să deznădăjduiesc.)

7De la Duhul Tău, unde mă voi duce?
iar de la faţa Ta, unde voi fugi?

8De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti;
de mă voi pogorî în iad, Tu eşti de faţă;

9de-mi voi lua aripile din lumina zorilor
şi'n marginile mării mă voi sălăşlui,

10chiar şi acolo mâna Ta mă va'ndruma
şi dreapta Ta mă va ţine (nota : Sf. Grigorie de Nazianz: Dumnezeu e pretutindeni; păcătosul nu poate scăpa de El, dreptul Îl află oriunde.)

11Şi am zis: – Da, întunericul mă va copleşi
şi'n desfătarea mea chiar noaptea va deveni lumină...,

12căci cu Tine întunericul nu va fi întuneric
şi noaptea lumină va fi ca şi ziua;
întuneric şi lumină, la Tine sunt totuna.

13Că Tu, Doamne, mi-ai luat în stăpânire rărunchii,
Tu încă din pântecele maicii mele m'ai apărat.

14Pe Tine Te voi mărturisi,
că minunat eşti Tu întru cele temute;
minunate sunt lucrurile Tale,
şi sufletul meu le cunoaşte foarte.

15Oasele mi le-ai făcut întru ascuns,
ele Ţie nu-Ţi sunt ascunse,
şi nici fiinţa mea (nota : Foarte exact: „substanţa mea“.)  în străfundurile pământului;

16eram în devenire, Tu m'ai văzut întreg (nota : Literal: „Ochii Tăi mi-au văzut fiinţa când ea era încă neterminată“. Imaginea este acea a unui artist care-şi lucrează opera având în minte forma ei desăvârşită.) ;
în cartea Ta toţi oamenii vor fi scrişi:
ei ziua se urzesc, dar nimeni printre ei (nota : Deşi omul se alcătuieşte în timpul zilei, adică în evidenţele exterioare, nici un om nu e martorul devenirii sale intime, căci în omul lăuntric lucrează doar mâna lui Dumnezeu.)

17Dar mie, Dumnezeule, în mare cinstire mi-au fost prietenii Tăi,
puternice foarte li s'au făcut stăpânirile (nota : Sf. Grigorie cel Mare: Spusa psalmistului se conjugă cu aceea a Evanghelistului: „Celor câţi L-au primit, care cred întru numele Lui, le-a dat putere să devină fii ai lui Dumnezeu“ (In 1, 12). În timp ce sfinţii sunt văzuţi în suferinţe şi'n umilinţă, fiinţa lor lăuntrică făureşte regate cereşti.)

18Eu îi voi număra, ei mai mult decât nisipul se vor înmulţi;
m'am trezit, şi încă sunt cu Tine.

19O, de i-ai ucide pe păcătoşi, Dumnezeule!
Voi, bărbaţi ai vărsării de sânge, îndepărtaţi-vă de mine,

20că'n gândurile voastre nu-i decât gâlceavă;
cetăţile Tale zadarnic le vor lua.

21Oare nu i-am urât eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc?
oare nu m'am topit eu din pricina vrăjmaşilor Tăi?:

22Cu ură desăvârşită i-am urât,
duşmanii mei i-am socotit (nota : Marcu Ascetul: Duşmanii lui Dumnezeu sunt gândurile rele, cele ce-l împiedică pe om să-I facă voia, cele ce-l amăgesc prin patimi şi-i închid calea spre mântuire. Evagrie Ponticul: Cu ură desăvârşită îi urăşte pe vrăjmaşi acela care nu păcătuieşte nici cu fapta, nici cu gândul, adică acela care stă sub semnul celei mai mari şi celei dintâi nepătimiri.)

23Pune-mă la'ncercare, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima:
cercetează-mă şi cunoaşte-mi cărările

24şi vezi dacă'n mine îşi are nelegiuirea vreo cale;
călăuzeşte-mă Tu pe calea cea veşnică.

Psalmul 139(138) , un cantec de lauda prin care sunt recunoscute atributele lui Dumnezeu, de a fi atotcunoscator, omniprezent, creator, atotputernic, si-si arata supararea pe cei ce nu le observa , dar este nesigur pe starea pe care o avea la adresa lor , cerand sa fie ajutat sa fie pe o cale buna,

-

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.138

Psalmul 138 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Un psalm al lui David.) Te laud din toata inima, cant laudele Tale inaintea dumnezeilor.

2. Ma inchin in Templul Tau cel sfant si laud Numele Tau, pentru bunatatea si credinciosia Ta, caci Ti s-a marit faima prin implinirea fagaduintelor Tale.

3. In ziua cand Te-am chemat, m-ai ascultat, m-ai imbarbatat si mi-ai intarit sufletul.

4. Toti imparatii pamantului Te vor lauda, Doamne, cand vor auzi cuvintele gurii Tale;

5. ei vor lauda caile Domnului, caci mare este slava Domnului!

6. Domnul este inaltat: totusi vede pe cei smeriti si cunoaste de departe pe cei ingamfati.

7. Cand umblu in mijlocul stramtorarii, Tu ma inviorezi, Iti intinzi mana spre mania vrajmasilor mei, si dreapta Ta ma mantuieste.

8. Domnul va sfarsi ce a inceput pentru mine. Doamne, bunatatea Ta tine in veci: nu parasi lucrarile mainilor Tale.

Psalmul 138 , Noua Traducere in Limba Romana

Al lui David

Te voi lăuda din toată inima mea,
    Te voi cânta în prezenţa dumnezeilor!
Mă voi închina în Templul Tău cel sfânt
    şi-Ţi voi lăuda Numele,
pentru îndurarea Ta, pentru credincioşia Ta,
    pentru că Ţi-ai înălţat Numele şi cuvântul mai presus de orice.
În ziua când Te-am chemat, Tu mi-ai răspuns,
    m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul.

Doamne, toţi regii pământului Te vor lăuda
    când vor auzi cuvintele gurii Tale!
Vor cânta căile Domnului,
    căci mare este slava Ta, Doamne!

Deşi este înălţat, Domnul îl vede pe cel smerit
    şi îl cunoaşte de departe pe cel mândru.
Când umblu prin mijlocul necazului,
    Tu mă înviorezi,
Îţi întinzi mâna împotriva mâniei duşmanilor mei
    şi mă izbăveşti cu dreapta Ta.
Domnul va isprăvi ce a început pentru mine.
    Doamne, îndurarea Ta este veşnică:
        nu părăsi lucrările mâinilor Tale!

Psalmul 137 = 138 , Traducerea Bartolomeu Anania

Al lui David

 1Mărturisi-mă-voi Ţie, Doamne, cu toată inima mea,
şi'n faţa îngerilor Îţi voi cânta,
că ai auzit graiurile gurii mele.

2Închina-mă-voi spre locaşul Tău cel sfânt (nota : Fer. Augustin: Cântecul e bucuria mea; cântecul pentru cele de jos îl fac în faţa oamenilor, dar pentru cele înalte îl cânt în faţa îngerilor. Locaşul cel sfânt al Domnului este în mine, aşa cum mărturiseşte Apostolul Pavel (1 Co 3, 17). Ştiut este însă că Dumnezeu Îşi are locaşul şi în soborul îngerilor; aşadar, închinându-mă spre locaşul cel sfânt al Domnului, bucuria închinării mele devine cântare în faţa îngerilor.)

şi numelui Tău mă voi mărturisi
pentru mila şi adevărul Tău,
că numele cel sfânt Ţi l-ai preamărit peste tot ceea ce este (nota : Traducerea acestui verset cunoaşte mai multe variante. Formularea de faţă se sprijină pe textul din Codex Alexandrinus.)

3În orice zi Te voi chema, auzi-mă degrab;
spor vei face'n sufletul meu cu puterea ta.

4Pe Tine să Te mărturisească, Doamne, toţi regii pământului,
că au auzit toate cuvintele gurii Tale,

5şi să cânte ei în căile Domnului,
că mare este slava Domnului.

6Că înalt este Domnul, dar spre cele smerite priveşte
şi pe cele înalte de departe le cunoaşte.

7Chiar dacă eu aş umbla prin miezul necazului,
Tu ţine-mă'n viaţă.
Mâna Ţi-ai întins-o peste mânia vrăjmaşilor mei
şi dreapta Ta m'a izbăvit.

8Domnul în locul meu le va răsplăti.
Doamne, mila Ta este în veac,
lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.

Psalmul 138(137) , un cantec de lauda din toata inima pentru raspunsul Domnului de a-l imbarbata , inviorat, cand a cerut, si-si arata increderea in viitor, Domnul priveste spre cel smerit,

(in lucru)


Read more…

Psalmii cap.137

Psalmul 137 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. Pe malurile raurilor Babilonului sedeam jos si plangeam, cand ne aduceam aminte de Sion.

2. In salciile din tinutul acela ne atarnaseram harpele.

3. Caci acolo, biruitorii nostri ne cereau cantari, si asupritorii nostri ne cereau bucurie, zicand: "Cantati-ne cateva din cantarile Sionului!" -

4. Cum sa cantam noi cantarile Domnului pe un pamant strain?

5. Daca te voi uita, Ierusalime, sa-si uite dreapta mea destoinicia ei!

6. Sa mi se lipeasca limba de cerul gurii, daca nu-mi voi aduce aminte de tine, daca nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!

7. Adu-Ti aminte, Doamne, de copiii Edomului, care, in ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: "Radeti-l, radeti-l din temelii!"

8. Ah! fiica Babilonului, sortita pustiirii, ferice de cine-ti va intoarce la fel raul pe care ni l-ai facut!

9. Ferice de cine va apuca pe pruncii tai si-i va zdrobi de stanca!

Psalmul 137 , Noua Traducere in Limba Romana

Pe malurile râurilor Babilonului,
    stăteam jos şi plângeam amintindu-ne de Sion.
Ne atârnaserăm lirele
    în sălciile din ţinutul acela,
căci acolo, cei ce ne-au înrobit ne cereau cântece,
    asupritorii noştri ne cereau bucurie:
        „Cântaţi-ne din cântecele Sionului!“

Cum să cântăm noi cântecele Domnului
    pe un pământ străin?
Ierusalime, dacă te voi uita,
    să-şi uite şi dreapta mea destoinicia!
Limba mea să se lipească de cerul gurii mele
    dacă nu îmi voi aminti de tine
        şi dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!

Doamne, adu-Ţi aminte de edomiţii
    care, la căderea Ierusalimului,
ziceau: „Radeţi!
    Radeţi tot până la temelie!“
Fiică a Babilonului, sortită pustiirii!
    Ferice de acela care-ţi va răsplăti
        ceea ce tu ne-ai făcut!
Ferice de cel ce-i va apuca pe copiii tăi
    şi-i va zdrobi de stâncă!

Psalmul 136 = 137 , Traducerea Bartolomeu Anania  (nota : Psalmul acesta constituie, şi el, un Polieleu ce se cântă după cel alcătuit din Psalmii 134 şi 135, dar numai în trei Duminici pe an: a Fiului Risipitor şi a celor două de lăsatul secului. Cântare celebră şi foarte îndrăgită, mai ales în mânăstiri, ea exprimă tristeţea deportării şi sentimentele celor surghiuniţi.)

Al lui David

1La râurile Babilonului (nota : Fer. Ieronim: Cuvântul „Babilon“ înseamnă „confuzie“ şi e un simbol al acestei lumi trecătoare. Aici nu e psalmistul, ci omul păcătos care s'a desprins din fericirea Sionului ceresc şi a căzut în apele tulburi ale degradării şi tristeţii; cu toate acestea, el nu uită de unde a fost smuls de propriile sale păcate.) ,
acolo am şezut şi am plâns
când ne-am adus aminte de Sion.

2În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat noi harpele (nota : În fapt, cuvântul órganon înseamnă orice fel de instrument muzical.) noastre.

3Că, acolo, cei ce ne robiseră ne-au cerut cuvinte de cântare,
iar cei ce ne târâseră ne-au cerut un cânt:
„Cântaţi-ne una din cântările Sionului!“

4Cum vom cânta cântarea Domnului în pământ străin?...(nota : Fer. Ieronim: Cei căzuţi în robia păcatului nu pot decât să-şi plângă propria cădere, nicidecum să-L laude pe Domnul. Sf. Ioan Scărarul: „Pământul străin“ este pământul împătimirii.)

5De te voi uita, Ierusalime, uitată să-mi fie mâna dreaptă!;

6lipească-mi-se limba de gâtlej dacă nu-mi voi aduce aminte de tine,
dacă nu voi pune Ierusalimul mai presus de orice altceva, ca început al veseliei mele!

7Adu-Ţi aminte, Doamne, de fiii Edomului în ziua Ierusalimului,
cei ce ziceau: „Goliţi-l, goliţi-l până'n temelii!“

8O, fiică a Babilonului, tu, ticăloaso,
fericit va fi cel ce-ţi va plăti prin plata cu care tu ne-ai răsplătit,

9fericit va fi cel ce-i va apuca pe pruncii tăi şi-i va izbi de piatră (nota : Avva Dorotei: Prin „Babilon“ se înţelege „zăpăceală“; prin „fiica Babilonului“ se înţelege „duşmănie“. Sufletul mai întâi se zăpăceşte şi apoi naşte păcatul, care-i devine duşman prin ticăloşia lui. Cele două fericiri le sunt adresate celor ce îi vor întoarce „fiicei Babilonului“ păcatul înapoi şi-i vor zdrobi de piatră pruncii, adică gândurile viclene încă în faşă, nedându-i răului timp să crească şi să lucreze un rău mai mare; iar „piatra“ este Hristos, Cel ce nimiceşte păcatul.) !

Psalmul 137(136) , nostalgia deportatilor fata de Sion,

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.136

Psalmul 136 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. Laudati pe Domnul, caci este bun, caci in veac tine indurarea Lui!

2. Laudati pe Dumnezeul dumnezeilor, caci in veac tine indurarea Lui!

3. Laudati pe Domnul domnilor, caci in veac tine indurarea Lui!

4. Pe Cel ce singur face minuni mari, caci in veac tine indurarea Lui!

5. Pe Cel ce a facut cerurile cu pricepere, caci in veac tine indurarea Lui!

6. Pe Cel ce a intins pamantul pe ape, caci in veac tine indurarea Lui!

7. Pe Cel ce a facut luminatori mari, caci in veac tine indurarea Lui!

8. Soarele, ca sa stapaneasca ziua, caci in veac tine indurarea Lui!

9. Luna si stelele, ca sa stapaneasca noaptea, caci in veac tine indurarea Lui!

10. Pe Cel ce a lovit pe egipteni in intaii lor nascuti, caci in veac tine indurarea Lui!

11. Si a scos pe Israel din mijlocul lor, caci in veac tine indurarea Lui!

12. Cu mana tare si cu brat intins, caci in veac tine indurarea Lui!

13. Pe Cel ce a taiat in doua Marea Rosie, caci in veac tine indurarea Lui!

14. Care a trecut pe Israel prin mijlocul ei, caci in veac tine indurarea Lui!

15. Si a aruncat pe faraon si ostirea lui in Marea Rosie, caci in veac tine indurarea Lui!

16. Pe Cel ce a calauzit pe poporul Sau in pustiu, caci in veac tine indurarea Lui!

17. Pe Cel ce a lovit imparati mari, caci in veac tine indurarea Lui!

18. Pe Cel ce a ucis imparati puternici, caci in veac tine indurarea Lui!

19. Pe Sihon, imparatul amoritilor, caci in veac tine indurarea Lui!

20. Si pe Og, imparatul Basanului, caci in veac tine indurarea Lui!

21. Si le-a dat tara de mostenire, caci in veac tine indurarea Lui!

22. De mostenire robului Sau Israel, caci in veac tine indurarea Lui!

23. Pe Cel ce Si-a adus aminte de noi cand eram smeriti, caci in veac tine indurarea Lui!

24. Si ne-a izbavit de asupritorii nostri, caci in veac tine indurarea Lui!

25. Pe Cel ce da hrana oricarei fapturi, caci in veac tine indurarea Lui!

26. Laudati pe Dumnezeul cerurilor, caci in veac tine indurarea Lui!

Psalmul 136 , Noua Traducere in Limba Romana

– Daţi laudă Domnului căci este bun!
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
– Daţi laudă Dumnezeului dumnezeilor!
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
– Daţi laudă Stăpânului stăpânilor,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!

– ...singurului Care face mari minuni,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
– ...Celui Ce a făcut cerurile cu pricepere,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
– ...Celui Ce a întins pământul pe ape,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
– ...Celui Ce a făcut luminătorii cei mari,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
– ...soarele, ca să stăpânească ziua,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
– ...luna şi stelele, ca să stăpânească noaptea,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!

10 – ...Celui Ce a lovit Egiptul prin întâii lor născuţi...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
11 – ...şi a scos pe Israel din mijlocul lor...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
12 – ...cu mână tare şi cu braţ întins,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!

13 – ...Celui Ce a tăiat în două Marea Roşie[a],...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
14 – ...l-a trecut pe Israel prin mijlocul ei...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
15 – ...şi l-a scăpat de Faraon şi de armata acestuia în Marea Roşie,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!

16 – ...Celui Ce Şi-a călăuzit poporul prin pustie,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
17 – ...Celui Ce a lovit regi mari,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
18 – ...Celui Ce a omorât regi puternici,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
19 – ...pe Sihon, regele amoriţilor,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
20 – ...pe Og, regele Başanului,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
21 – ...şi le-a dat ţara lor de moştenire,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
22 – ...de moştenire lui Israel, robul Lui,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!

23 – ...pe Cel Ce Şi-a amintit de noi când eram umiliţi...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
24 – ...şi ne-a scăpat de asupritorii noştri,...
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!
25 – ...pe Cel Ce dă hrană fiecărei făpturi.
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!

26 – Daţi laudă Dumnezeului cerurilor!
    – Căci în veac ţine îndurarea Lui!

Footnotes:

  1. Psalmii 136:13 Vezi nota de la 106:7; şi în v. 15

Psalmul 135 = 136 , Traducerea Bartolomeu Anania  ,

1Mărturisiţi-vă Domnului, că este bun,
că în veac este mila Lui.

2Mărturisiţi-vă Dumnezeului dumnezeilor,
că în veac este mila Lui;

3mărturisiţi-vă Domnului domnilor,
că în veac este mila Lui;

4Celui ce singur a făcut minuni mari,
că în veac este mila Lui;

5Celui ce a făcut cerurile cu pricepere,
că în veac este mila Lui;

6Celui ce a întărit pământul pe ape,
că în veac este mila Lui;

7Celui ce singur a făcut luminători mari,
că în veac este mila Lui;

8soarele spre stăpânirea zilei,
că în veac este mila Lui;

9luna şi stelele spre stăpânirea nopţii,
că în veac este mila Lui;

10Celui ce a lovit Egiptul cu cei întâi-născuţi ai lor,
că în veac este mila Lui;

11şi l-a scos pe Israel din mijlocul lor,
că în veac este mila Lui;

12cu mână tare şi cu braţ înalt,
că în veac este mila Lui;

13Celui ce Marea Roşie a despărţit-o'n părţi,
că în veac este mila Lui;

14şi l-a trecut pe Israel prin mijlocul ei,
că în veac este mila Lui;

15şi l-a răsturnat pe Faraon şi oastea lui în Marea Roşie,
că în veac este mila Lui;

16Celui ce Şi-a trecut poporul prin pustie,
că în veac este mila Lui;
Celui ce a scos apă din stâncă lucie,
că în veac este mila Lui.

17Celui ce a bătut regi mari,
că în veac este mila Lui;

18Celui ce a ucis regi tari,
că în veac este mila Lui;

19pe Sihon, regele Amoreilor,
că în veac este mila Lui;

20şi pe Og, regele Vasanului,
că în veac este mila Lui;

21şi pământul lor l-a dat ca moştenire,
că în veac este mila Lui;

22moştenire lui Israel, robul Său,
că în veac este mila Lui;

23Că'ntru smerenia noastră Şi-a amintit Domnul de noi,
că în veac este mila Lui;

24şi ne-a izbăvit pe noi de vrăjmaşii noştri,
că în veac este mila Lui;

25Cel ce dă hrană la tot trupul,
că în veac este mila Lui.

26Mărturisiţi-vă Dumnezeului ceresc,
că în veac este mila Lui.
Mărturisiţi-vă Domnului domnilor,
că în veac este mila Lui.

Psalmul 136(135) , psalmul 30 din volumul 5 al imnologiei iudaice, unde vedem indemnuri pentru a fi laudat Domnul pentru indurarea Lui, pentru minunile savarsite , posibil ca fiind rostita la sfintirea Templului de catre Solomon , indurarea Domnului este vesnica ,

-  tuturor ne este util sa nu neglijam traducerea Anania care are la baza Septuaginta si traduce ideea psalmului prin indemnul de a ne marturisi Domnului , si pentru eficienta a uni ideea marturisirii cu a laudei dat de traducerile neoprotestante care au la baza Vulgata si textele masoretice ,

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.135

Psalmul 135 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. Laudati pe Domnul! Laudati Numele Domnului, laudati-L, robi ai Domnului,

2. care stati in Casa Domnului, in curtile Casei Dumnezeului nostru!

3. Laudati pe Domnul, caci Domnul este bun; cantati Numele Lui, caci este binevoitor.

4. Caci Domnul Si-a ales pe Iacov, pe Israel, ca sa fie al Lui.

5. Stiu ca Domnul este mare si ca Domnul nostru este mai presus de toti dumnezeii.

6. Domnul face tot ce vrea in ceruri si pe pamant, in mari si in toate adancurile.

7. El ridica norii de la marginile pamantului, da nastere la fulgere si ploaie si scoate vantul din camarile lui.

8. El a lovit pe intaii nascuti ai Egiptului, de la oameni pana la dobitoace.

9. A trimis semne si minuni in mijlocul tau, Egiptule: impotriva lui faraon si impotriva tuturor slujitorilor lui.

10. A lovit multe neamuri si a ucis imparati puternici:

11. pe Sihon, imparatul amoritilor, pe Og, imparatul Basanului, si pe toti imparatii Canaanului;

12. si le-a dat tara de mostenire, de mostenire poporului Sau, Israel.

13. Doamne, Numele Tau ramane pe vecie; Doamne, pomenirea Ta tine din neam in neam,

14. caci Domnul va judeca pe poporul Sau, si va avea mila de robii Sai.

15. Idolii neamurilor sunt argint si aur, lucrare facuta de mainile oamenilor.

16. Au gura, si nu vorbesc, au ochi, si nu vad,

17. au urechi, si totusi n-aud, da, n-au suflare in gura.

18. Ca ei sunt cei ce-i fac, toti cei ce se incred in ei.

19. Casa lui Israel, binecuvantati pe Domnul! Casa lui Aaron, binecuvantati pe Domnul!

20. Casa lui Levi, binecuvantati pe Domnul! Cei ce va temeti de Domnul, binecuvantati pe Domnul!

21. Domnul sa fie binecuvantat din Sion, El, care locuieste in Ierusalim! Laudati pe Domnul!

Psalmul 135 , Noua Traducere in Limba Romana

Lăudaţi-L pe Domnul!

Lăudaţi Numele Domnului,
    lăudaţi-L, slujitori ai Domnului,
care staţi[a] în Casa Domnului,
    în curţile Casei Dumnezeului nostru!

Lăudaţi-L pe Domnul, căci Domnul este bun!
    Cântaţi Numelui Său, căci este plăcut!
Căci Domnul l-a ales pe Iacov pentru Sine,
    l-a ales pe Israel ca să fie comoara Sa[b].

Eu recunosc că Domnul este mare:
    Domnul nostru este mai mare decât toţi zeii!
Domnul face tot ce-I place,
    atât în ceruri, cât şi pe pământ,
        atât pe mări, cât şi în toate adâncurile.

El face să se ridice norii de la capătul pământului;
    El trimite fulgerele care vestesc ploaia
        şi aduce vântul din cămările lui.

El este Acela Care a ucis pe întâii născuţi ai Egiptului,
    de la oameni până la dobitoace.
El a trimis semne şi minuni în mijlocul tău, Egiptule,
    împotriva lui Faraon şi împotriva tuturor slujitorilor lui.
10 El a lovit multe neamuri
    şi a omorât regi puternici:
11 pe Sihon, regele amoriţilor,
    pe Og, regele Başanului,
        şi pe regii tuturor regatelor din Canaan.
12 Apoi a dat ţara acestora ca moştenire,
    ca moştenire lui Israel, poporul Său.

13 Doamne, Numele Tău este veşnic!
    Doamne, Tu eşti amintit din generaţie în generaţie.
14 Căci Domnul face dreptate poporului Său
    şi are milă de slujitorii Săi.

15 Idolii neamurilor sunt din argint şi din aur,
    sunt lucrarea mâinilor omeneşti.
16 Au gură, dar nu pot grăi,
    au ochi, dar nu pot vedea,
17 au urechi, dar nu aud,
    au nas, dar nu au suflare în nările lor.
18 Asemenea lor sunt şi cei care i-au întocmit,
    toţi cei ce se încred în ei.

19 Casă a lui Israel, binecuvântează-L pe Domnul!
    Casă a lui Aaron, binecuvântează-L pe Domnul!
20 Casă a lui Levi, binecuvântează-L pe Domnul!
    Cei ce vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi-L pe Domnul!
21 Binecuvântat să fie Domnul din Sion,
    El Care locuieşte în Ierusalim!

Lăudaţi-L pe Domnul!

Footnotes:

  1. Psalmii 135:2 Sau: slujiţi
  2. Psalmii 135:4 Sau: proprietatea Sa prețioasă

Psalmul 134 = 135 , Traducerea Bartolomeu Anania , (nota : Psalmul acesta şi cel următor alcătuiesc Polieleul ce se cântă la utrenia praznicelor împărăteşti şi a unor sfinţi mai însemnaţi. De obicei, se cântă versetele 1, 5, 13 şi 21 din Psalmul 134 şi 1, 12, 24 şi 26 din Psalmul 135.)

Aliluia

1Lăudaţi numele Domnului,
lăudaţi-L, voi, slugi, pe Domnul,

2voi, cei ce staţi în casa Domnului,
în curţile casei Dumnezeului nostru.

3Lăudaţi-L pe Domnul, că este bun,
cântaţi numelui Său, că este bun;

4că pe Iacob Şi l-a ales Domnul,
pe Israel să-I fie moştenire.

5Că eu am cunoscut că mare este Domnul (nota : Sf. Ioan Damaschin: Cunoaştem măreţia lui Dumnezeu nu numai din faptul că El a creat universul, inclusiv pământul cu toate ale lui, că l-a făcut pe om, că a săvârşit minuni prin sfinţii Săi, dar şi din faptul că El face minuni zilnice în faţa noastră, cum este Sfânta Euharistie; căci, dacă El a avut puterea de a-I da Fiului Său un trup născut fără sămânţă trupească, oare nu posedă aceeaşi putere de a preface pâinea şi vinul în Trupul şi Sângele Hristosului Său?)

şi Domnul nostru-i peste toţi dumnezeii.

6Pe toate câte Domnul le-a vrut, El le-a şi făcut
în cer şi pe pământ,
în mări şi'n toate adâncurile;

7nori a ridicat de la marginea pământului,
fulgere spre ploaie a făcut;
El scoate vânturile din vistieriile Sale;

8El i-a lovit pe întâi-născuţii Egiptului,
de la om pân'la dobitoc;

9semne şi minuni a trimis în mijlocul tău, Egipte,
lui Faraon şi tuturor slugilor lui.

10El a lovit neamuri multe
şi regi puternici a ucis:

11pe Sihon, regele Amoreilor,
şi pe Og, regele Vasanului,
şi toate regatele Canaanului;

12şi pământul lor l-a dat ca moştenire,
moştenire lui Israel, poporul Său.

13Doamne, numele Tău rămâne în veac,
Doamne, pomenirea Ta este din neam în neam.

14Că Domnul îl va judeca pe poporul Său
şi asupra robilor Săi mângâiat va fi  (nota : „Robii lui Dumnezeu“ sunt aceia care-I cunosc şi-I păzesc poruncile. Atunci când întru dreptate va judeca poporul şi cu inima strânsă va da pedepse, prezenţa robilor Săi Îi va fi o adevărată mângâiere.)

15Idolii neamurilor sunt argint şi aur,
lucruri de mâini omeneşti:

16gură au şi nu vor grăi,
ochi au şi nu vor vedea,

17urechi au şi nu vor auzi,
că'n gura lor suflare nu se află.

18Precum sunt ei să se facă toţi cei care-i făuresc
şi toţi cei ce se încred în ei!

19Voi, casa lui Israel, binecuvântaţi-L pe Domnul!;
voi, casa lui Aaron, binecuvântaţi-L pe Domnul!;

20voi, casa lui Levi, binecuvântaţi-L pe Domnul!;
voi, cei ce vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi-L pe Domnul!

21Binecuvântat este Domnul din Sion,
Cel ce locuieşte în Ierusalim!

Psalmul 135(134) , psalmul 29 din volumul 5 al imnologiei iudaice, lauda Dumnezeului Cel Viu ,

Read more…

Psalmii cap.134

Psalmul 134 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O cantare a treptelor.) Iata, binecuvantati pe Domnul, toti robii Domnului, care stati noaptea in Casa Domnului!

2. Ridicati-va mainile spre Sfantul Locas si binecuvantati pe Domnul!

3. Domnul sa te binecuvanteze din Sion, El, care a facut cerurile si pamantul!

Psalmul 134 , Noua Traducere in Limba Romana

Un cântec de pelerinaj

Binecuvântaţi-L pe Domnul, toţi slujitorii Domnului,
    voi care staţi[a] în Casa Domnului în timpul nopţii!
Ridicaţi-vă mâinile spre Lăcaşul cel sfânt
    şi binecuvântaţi-L pe Domnul!

Din Sion să te binecuvânteze Domnul,
    Creatorul cerurilor şi al pământului.

Footnotes:

  1. Psalmii 134:1 Sau: slujiţi

Psalmul 133 = 134 , Traducerea Bartolomeu Anania 

O cantare a treptelor 

1Iată, acum, binecuvântaţi pe Domnul,
voi, toate slugile Domnului,
voi, cei ce staţi în casa Domnului,
în curţile casei Dumnezeului nostru.

2Noaptea ridicaţi-vă mâinile spre cele sfinte
şi binecuvântaţi pe Domnul.

3Domnul din Sion să te binecuvinteze,
El, Cel ce a făcut cerul şi pământul.

Psalmul 134(133) , ultimul psalm de calatorie , pelegrini , din care fac parte psalmii 120-134, cand poporul Israel urca la Ierusalim cu ocazia Sarbatorilor de Paste, Cincizecime, Corturilor , ei cantau acesti psalmi numiti si a "Urcusurilor", "Coborasurilor" , "Cantari ale Caravanei de Calatori ", rugaciune de seara

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.133

Psalmul 133, Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O cantare a treptelor. Un psalm al lui David.) Iata, ce placut si ce dulce este sa locuiasca fratii impreuna!

2. Este ca untdelemnul de pret, care, turnat pe capul lui, se coboara pe barba, pe barba lui Aaron, se coboara pe marginea vesmintelor lui.

3. Este ca roua Hermonului care se coboara pe muntii Sionului, caci acolo da Domnul binecuvantarea, viata, pentru vesnicie.

Psalmul 133, Noua Traducere in Limba Romana

Un cântec de pelerinaj. Al lui David.

Iată ce bine şi ce plăcut este
    când fraţii locuiesc împreună în armonie!

Este ca untdelemnul de preţ pe creştetul capului,
    coborând pe barbă, pe barba lui Aaron,
        coborând pe marginea veşmintelor lui.

Este ca roua Hermonului,
    ca roua coborând pe munţii Sionului,
căci acolo a poruncit Domnul binecuvântarea,
    viaţa veşnică.

Psalmul 132 = 133 , Traducerea Bartolomeu Anania

O cantare a treptelor ; a lui David

1Iată acum: ce este atât de bun sau atât de frumos
decât să locuiască fraţii împreună ( nota : „împreună“, sensul exact: laolaltă în unitate. Fer. Augustin: Acest verset a devenit adevărată trâmbiţă a vieţii monahale. Cuvântul „monah“ vine de la mónos, care înseamnă „singur“. Atunci, de ce li se recomandă monahilor să locuiască împreună? Nu cumva, prin aceasta, ei îşi dezic numele? Nicidecum. În obştea monahală sunt mai multe fiinţe, dar o singură minte şi o singură inimă, după cuvintele Sfintei Scripturi: „Inima şi sufletul mulţimii celor ce au crezut erau una“ (FA 4, 32).) ?

2Aceasta este ca mirul pe cap ce se coboară pe barbă, (nota : Fer. Ieronim: Din Ieşirea 30, 23-25 ştim că mirul era pregătit din mai multe mirodenii, fiecare cu simbolismul ei. Unul era mirul cu care erau unşi preoţii, altul era pentru profeţi şi altul era pentru regi. Mirul însuşi simbolizează binecuvântarea. În ordinea coborârii lui: capul este Dumnezeirea, barba este semnul bărbăţiei, al acelui „bărbat desăvârşit, la măsura vârstei plinătăţii lui Hristos“ (Ef 4, 13).) pe barba lui Aaron,
ce se coboară pe marginea veşmântului său;

3e ca roua Ermonului ce se coboară pe Munţii Sionului;
că acolo a poruncit Domnul binecuvântarea
şi viaţă până'n veac.

Psalmul 133(132) , in doar trei versete, David, pelerinul, multumeste Domnului pentru partasia avuta cu ceilalti frati suiti la Ierusalim,

( in lucru)

Read more…

Psalmii cap.132

Psalmul 132 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O cantare a treptelor.) Doamne, adu-Ti aminte de David si de toate necazurile lui!

2. Adu-Ti aminte cum a jurat el Domnului si a facut urmatoarea juruinta Puternicului lui Iacov:

3. "Nu voi intra in cortul in care locuiesc, nu ma voi sui in patul in care ma odihnesc,

4. nu voi da somn ochilor mei, nici atipire pleoapelor mele,

5. pana nu voi gasi un loc pentru Domnul, o locuinta pentru Puternicul lui Iacov." -

6. Iata, am auzit vorbindu-se despre el la Efrata, l-am gasit in ogorul Iaar…

7. "Haidem la locuinta Lui, sa ne inchinam inaintea asternutului picioarelor Lui!…

8. Scoala-Te, Doamne, vino la locul Tau de odihna, Tu si chivotul maretiei Tale!

9. Preotii Tai sa se imbrace in neprihanire, si credinciosii Tai sa scoata strigate de bucurie!

10. Pentru robul Tau David, nu lepada pe unsul Tau!" -

11. Domnul a jurat lui David adevarul si nu Se va intoarce de la ce a jurat: "Voi pune pe scaunul tau de domnie un fiu din trupul tau.

12. Daca fiii tai vor pazi legamantul Meu si invataturile Mele pe care li le voi da, vor sedea si fiii lor in veci pe scaunul tau de domnie." -

13. Da, Domnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuinta a Lui si a zis:

14. "Acesta este locul Meu de odihna pe vecie; voi locui in el, caci l-am dorit.

15. Ii voi binecuvanta din belsug hrana, voi satura cu paine pe saracii lui.

16. Voi imbraca in mantuire pe preotii lui, si credinciosii lui vor scoate strigate de bucurie.

17. Acolo voi inalta puterea lui David, voi pregati o candela unsului Meu,

18. voi imbraca cu rusine pe vrajmasii lui, si peste el va straluci cununa lui."

Psalmul 132 , Noua Traducere in Limba Romana

Un cântec de pelerinaj

Doamne, aminteşte-Ţi de David
    şi de toate necazurile lui,
de cel ce I-a jurat Domnului,
    cel ce I-a făcut un jurământ Puternicului lui Iacov:
„Nu voi intra în cortul căminului meu,
    nici nu mă voi sui în aşternutul patului meu,
nu voi da somn ochilor mei,
    nici aţipire pleoapelor mele,
până când nu voi găsi un loc pentru Domnul,
    un Lăcaş pentru Puternicul lui Iacov“.

„Iată, noi am auzit despre el[a] în Efrata
şi l-am găsit pe terenurile împădurite[b].
Să mergem la Lăcaşul Lui,
    să ne închinăm la picioarele tronului Său!“
Ridică-Te, Doamne, şi vino în locul Tău de odihnă,
    Tu şi chivotul tăriei Tale!
Preoţii Tăi să se îmbrace cu dreptate,
    iar credincioşii Tăi să strige de bucurie.

10 Din pricina lui David, robul Tău,
    nu-Ţi întoarce faţa de la unsul Tău!
11 Domnul i-a jurat lui David adevărul
    şi nu se va răzgândi:
„Îl voi pune pe tronul tău
    pe unul dintre urmaşii tăi.
12 Dacă fiii tăi vor păzi legământul Meu
    şi mărturiile Mele, pe care îi voi învăţa,
atunci chiar şi fiii lor vor sta pe tronul tău
    pentru totdeauna“.

13 Domnul a ales Sionul,
    El a dorit să locuiască acolo.
14 „Acesta este locul Meu de odihnă pentru totdeauna.
    Aici voi locui, căci l-am dorit.
15 Îi voi binecuvânta din belşug hrana
    şi-i voi sătura cu pâine săracii.
16 Îi voi îmbrăca preoţii cu mântuire,
    iar credincioşii lui vor striga de bucurie.

17 Acolo îi voi ridica lui David un urmaş[c]
    şi-i voi aprinde o candelă unsului Meu.
18 Îi voi îmbrăca duşmanii cu ruşine,
    dar pe fruntea lui va străluci coroana.“

Footnotes:

  1. Psalmii 132:6 Cu referire la chivot
  2. Psalmii 132:6 Sau: pe terenurile lui Iaar, fiind vorba despre Chiriat-Iearim
  3. Psalmii 132:17 Lit.: Acolo voi face ca un corn să crească pentru David, cornul fiind în concepţia antică un simbol al puterii sau al unui conducător puternic; vezi şi Ier. 23:5; Zah. 3:8; 6:12

Psalmul 131 = 132 , Traducerea Bartolomeu Anania

O cantare a treptelor

1Adu-Ţi aminte, Doamne, de David
şi de toată blândeţea lui (nota : Blândeţea lui David: El nu numai că nu s'a răzbunat pe Saul, prigonitorul său, ci, dimpotrivă, i-a cruţat viaţa, i-a făcut bine şi s'a smerit în faţa lui.)

2cum I s'a jurat el Domnului
şi I-a făgăduit Dumnezeului lui Iacob:

3Nu voi intra în sălaşul casei mele,
nu mă voi sui în patul culcuşului meu,

4nu voi da somn ochilor mei
şi nici genelor mele dormitare
şi nici odihnă tâmplelor mele

5până nu-I voi afla un loc Domnului,
un locaş Dumnezeului lui Iacob.

6Iată, am auzit de el (nota : În plan istoric, pronumele „el“ se referă la chivotul Domnului aşezat la Chiriat-Iearim după întoarcerea din robia filisteană (1 Rg 7, 2). În plan profetic, referinţa merge la Iisus Hristos, Cel ce avea să Se nască în Efrata (acesta fiind un alt nume al Betleemului, localitate din care se trăgea şi spiţa lui David).)în Efrata,
l-am aflat în poienile din dumbravă.

7Intra-vom în locaşurile Lui,
ne vom închina pe locul unde-au stat picioarele Lui.

8Scoală-Te, Doamne, întru odihna Ta,
Tu şi chivotul sfinţeniei Tale!

9Preoţii Tăi se vor îmbrăca întru dreptate
şi sfinţii Tăi se vor bucura.

10De dragul lui David, robul Tău,
să nu întorci faţa Unsului (nota : „Uns“ este traducerea cuvântului „hristós“. Există şi traduceri care formulează: „să nu întorci faţa Hristosului Tău“, în sensul: „să nu Te răzgândeşti asupra planului de a-L trimite pe Fiul Tău în lume) Tău.

11Domnul i-a jurat lui David un adevăr, şi nu se va dezice (nota : În legătură cu textul profetic de mai jos vezi şi Ps 88, 27-37.) :
„Din rodul coapsei tale voi pune pe tronul tău. (nota : Se ştie că Sfânta Fecioară Maria se trăgea din spiţa lui David. Aşadar, Iisus, fiul Mariei, era după trup „fiu al lui David“, aşa cum Îl numeau mulţimile întâmpinându-L în Ierusalim (Mt 21, 9) sau orbii care aşteptau vindecare (Mt 20, 31; vezi şi Lc 1, 32).)

12Dacă fiii tăi vor păzi legământul Meu
şi aceste mărturii ale Mele pe care Eu am să-i învăţ,
atunci şi fiii lor de-a pururi vor şedea pe tronul tău“.

13Fiindcă Domnul a ales Sionul,
locuinţă pentru Sine Şi l-a ales:

14„Aceasta este odihna Mea în veacul veacului,
aici voi locui, că Eu l-am ales.

15Binecuvântând îi voi binecuvânta strânsura,
pe săracii săi îi voi sătura de pâine,

16pe preoţii săi îi voi îmbrăca în mântuire
şi sfinţii lui cu bucurie se vor bucura.

17Acolo voi face să răsară fruntea lui David,
acolo I-am pregătit făclie Unsului Meu (nota : Cassiodor: În perspectivă profetică, „David“ trebuie citit „Domnul, Mântuitorul“, a cărui frunte (literal: corn = simbol al puterii) se va arăta la Marea Judecată, unde va veni împreună cu sfinţii Săi. Cât despre „făclia Unsului Meu“, în ea îl putem identifica pe Ioan Botezătorul, pe care Însuşi Domnul l-a numit „făclia care arde şi luminează“ (In 5, 35).)

18pe duşmanii Lui îi voi îmbrăca în ruşine,
dar peste El sfinţenia Mea va înflori“.

Psalmul 132(131) , psalmul 26 din volumul 5 al imnologiei iudaice .unde vom vedea unul din psalmii pelegrini, de voiaj(calatorie), psalmii 120-134. sunt din aceasta categorie, ei mai sunt denumiti "Cantari ale caravanei de calatori", "Cantari ale Urcusurilor", "Cantari ale Coborasurilor" , acesti psalmi ii cantau evreii cand urcau la Ierusalim sa se inchine in zilele sarbatorilor de Pasti, Cincizecime, Corturilor,

- aici vedem o cerere ca Domnul sa-si aminteasca prin ce a trecut David si juruinta facuta de el "Puternicului lui Iacov" ,si vedem promisiunea facuta de Domnul lui David,

- psalmul este citat in 2 Cronici cap.6, se pare ca e inspirat din 2Samuel 7,

(in lucru)

Read more…