Psalmii cap.140

Psalmul 140 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Catre mai marele cantaretilor. Un psalm al lui David.) Scapa-ma, Doamne, de oamenii cei rai! Pazeste-ma de oamenii asupritori,

2. care cugeta lucruri rele in inima lor si sunt totdeauna gata sa atate razboiul!

3. Ei isi ascut limba ca un sarpe, au pe buze o otrava de naparca. - (Oprire)

4. Pazeste-ma, Doamne, de mainile celui rau! Fereste-ma de oamenii asupritori, care se gandesc sa ma doboare!

5. Niste ingamfati imi intind curse si laturi, pun retele de-a lungul drumului si imi intind capcane. - (Oprire)

6. Eu zic Domnului: "Tu esti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugaciunilor mele!

7. Doamne Dumnezeule, taria mantuirii mele, Tu-mi acoperi capul in ziua luptei."

8. Nu implini, Doamne, dorintele celui rau, nu lasa sa-i izbuteasca planurile, ca sa nu se faleasca! - (Oprire)

9. Asupra capului celor ce ma inconjoara sa cada nelegiuirea buzelor lor!

10. Carbuni aprinsi sa cada peste ei! In foc sa fie aruncati, in adancuri, de unde sa nu se mai scoale!

11. Omul cu limba mincinoasa nu se intareste pe pamant, si pe omul asupritor, nenorocirea il paste si-l duce la pierzare.

12. Stiu ca Domnul face dreptate celui asuprit, dreptate, celor lipsiti.

13. Da, cei neprihaniti vor lauda Numele Tau, oamenii fara prihana vor locui inaintea Ta.

Psalmul 140 , Noua Traducere in Limba Romana

Pentru dirijor. Un psalm al lui David.

Izbăveşte-mă, Doamne, de oamenii răi,
    păzeşte-mă de oamenii violenţi,
de cei ce plănuiesc lucruri rele în inima lor
    şi stârnesc conflicte în fiecare zi.
Ei îşi fac limba ascuţită ca a unui şarpe
    şi sub buzele lor este venin de viperă!Sela
Păzeşte-mă, Doamne, de mâinile celui rău!
    Protejează-mă de omul violent,
        de cel ce se gândeşte cum să pună piedică paşilor mei!
Nişte îngâmfaţi mi-au ascuns curse,
    şi-au întins funiile laţului lor,
        mi-au pus capcane pe marginea potecii!Sela
Eu însă zic Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu!
    Ascultă, Doamne, glasul rugilor mele!
Stăpâne Doamne, Mântuitorul meu puternic,
    Care mi-ai protejat capul în ziua luptei –
nu împlini, Doamne, dorinţele celui rău;
    nu îngădui să-i reuşească planurile, ca să nu se fălească!“Sela
Capul celor ce mă înconjoară
    să fie acoperit de necazul provocat de buzele lor!
10 Să cadă peste ei cărbuni aprinşi;
    să fie aruncaţi în foc,
        în adâncuri de unde să nu se mai scoale.
11 Fie ca oamenii limbuţi să nu fie întăriţi în ţară;
    fie ca pe oamenii violenţi şi răi să-i vâneze şi să-i doboare dezastrul.

12 Ştiu că Domnul va face dreptate celui necăjit
    şi susţine cauza celor nevoiaţi.
13 Într-adevăr, cei drepţi vor lăuda Numele Tău,
    iar oamenii integri vor locui în prezenţa Ta.

Psalmul 139 = 140 , Traducerea Bartolomeu Anania

Pentru sfarsit . Un psalm al lui David

1Scapă-mă, Doamne, de omul rău (nota : ánthropos ponerós = „om rău“. În traducerile noastre mai vechi şi actuale: „Omul viclean“. Viclenia însă e numai o faţă a răutăţii.) ,
izbăveşte-mă de bărbatul nedrept,

2de cei ce'n inima lor uneltesc nedreptate
şi'n toată ziua războaie pun la cale.

3Limba şi-au ascuţit-o precum a şarpelui;
sub buzele lor, venin de aspidă.

4Păzeşte-mă, Doamne, de mâna păcătosului;
scapă-mă de oamenii nedrepţi,
de cei ce uneltesc să-mi împiedice paşii.

5Cei mândri (nota : Fer. Augustin: Prin expresia „cei mândri“, psalmistul înţelege întregul corp de armată al diavolului (păcatul acestuia fiind mândria).) mi-au ascuns o cursă,
din funii făcut-au laţ picioarelor mele,
pietre de poticnire mi-au pus în cărare.

6Zis-am către Domnul: – Tu eşti Dumnezeul meu,
pleacă-Ţi auzul, Doamne, spre glasul rugăciunii mele!

7Doamne, Doamne, Tu, puterea mântuirii mele,
Tu mi-ai umbrit (nota : Verbul „a umbri“ (episkiázo) are în Sfânta Scriptură o conotaţie specială: acţiunea prin care Dumnezeu Îşi exercită puterea sau Îşi revarsă harul asupra uneia sau mai multor persoane. Moise era „umbrit“ de un nor (Iş 40, 32-35); puterea Celui-Preaînalt a „umbrit-o“ pe Sfânta Fecioară în momentul zămislirii (Lc 1, 35); la schimbarea la faţă a Domnului un nor luminos i-a „umbrit“ pe cei trei apostoli prezenţi (Mt 17, 5; Mc 9, 7; Lc 9, 34); bolnavii din Ierusalim, pe margini de uliţe, aşteptau să treacă Petru şi măcar „umbra lui să-i umbrească“ spre a se vindeca (FA 5, 15). Aici „spatele“ (lui Dumnezeu), în sensul primar al cuvântului metáfrenon, ar fi „omoplaţii“, adică aria din care pornesc aripile.) capul în zi de război.

8Din pricina poftei mele, Doamne,
nu mă da pe mâna păcătosului;
sfat au făcut împotrivă-mi,
nu mă părăsi, ca nu cumva ei să se umple de trufie.

9Capul ce li se'nvârte
şi dezgustul buzelor lor să-i acopere (nota : E vorba de gândurile ce se rotesc în mintea păcătosului, pentru ca ele să devină fapte rele prin mijlocirea buzelor. E un ecou al textului din Ps 7, 16: „durerea lui se va întoarce pe capul său, pe creştetul său nedreptatea lui se va coborî“.)

10Cărbuni aprinşi vor cădea peste ei;
în foc îi vei arunca,
în necazuri pe care să nu le poată duce.

11Omul limbut nu va călca drept pe pământ,
omul rău va fi vânat de rele spre pieire.

12Eu ştiu că Domnul îi va face săracului judecată
şi sărmanului dreptate;

13iar drepţii vor mărturisi numele Tău,
împreună cu faţa Ta vor locui cei drepţi.

Psalmul 140(139) , psalmul 34 din volumul cinci al imnologiei iudaice , unde vedem un psalm al lui David, cei care cer ajutor impotriva dusmanilor

(in lucru)

E-mail me when people leave their comments –

You need to be a member of ,,Holy Doctor" to add comments!

Join ,,Holy Doctor"