Psalmii cap.141

Psalmul 141, Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Un psalm al lui David.) Doamne, eu Te chem: vino degraba la mine! Ia aminte la glasul meu, cand Te chem!

2. Ca tamaia sa fie rugaciunea mea inaintea Ta, si ca jertfa de seara sa fie ridicarea mainilor mele!

3. Pune, Doamne, o straja inaintea gurii mele si pazeste usa buzelor mele!

4. Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate, impreuna cu oamenii care fac raul, si sa nu mananc din ospetele lor!

5. Loveasca-ma cel neprihanit, caci lovirea lui imi este binevenita; pedepseasca-ma, caci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Sa nu-mi intorc capul de la ea: dar rugaciunea mea se va inalta intruna impotriva rautatii lor.

6. Cand li se vor pravali judecatorii de-a lungul stancilor, atunci vor asculta cuvintele mele si vor vedea ca sunt placute.

7. Cum se brazdeaza si se spinteca pamantul, asa ni se risipesc oasele la gura mormantului.

8. De aceea, catre Tine, Doamne Dumnezeule, imi indrept ochii, la Tine caut adapost; nu-mi parasi sufletul!

9. Pazeste-ma de cursa pe care mi-o intind ei si de piedicile celor ce fac raul!

10. Sa cada cei rai in laturile lor, in timp ce eu sa scap!

Psalmul 141 , Noua Traducere in Limba Romana

Un psalm al lui David

Doamne, pe Tine Te chem! Vino degrabă la mine!
    Ascultă glasul meu, când strig după ajutor la Tine!
Fie rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta,
    iar ridicarea mâinilor mele – ca jertfele de seară.

Doamne, pune strajă gurii mele;
    păzeşte uşa buzelor mele!
Nu-mi lăsa inima să mi se abată spre ce este rău,
    spre faptele rele ale oamenilor care săvârşesc nelegiuirea,
        şi nu mă lăsa să mănânc din delicatesele lor.
Să mă lovească cel drept[a] – aceasta este dragoste!
    Să mă mustre el, căci de la un aşa untdelemn nu-mi voi feri capul!
        Dar rugăciunea mea tot împotriva faptelor rele ale celor nelegiuiţi va fi!
Când judecătorii lor vor fi aruncaţi de pe marginea stâncilor,
    atunci vor da ascultare cuvintelor mele, căci ele sunt plăcute.
Cum arată pământul arat şi brăzdat,
    aşa sunt şi oasele noastre împrăştiate la intrarea în Locuinţa Morţilor.

Eu însă către Tine, Stăpâne Doamne, îmi îndrept ochii,
    la Tine caut adăpost: nu-mi părăsi sufletul!
Păzeşte-mă de cursele pe care mi le-au întins duşmanii
    şi de capcanele celor ce săvârşesc fărădelegea.
10 Fie ca cei răi să cadă în cursele lor,
    iar eu să scap!

Footnotes:

  1. Psalmii 141:5 Sau: Cel Drept

Psalmul 140 = 141, Traducerea Bartolomeu Anania  (nota : Psalmii 140 şi 141 sunt foarte populari prin aceea că se cântă la începutul vecerniei; „Doamne strigat-am“ e un punct de reper tipiconal.)

Un psalm al lui David.

1Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă;
ia aminte la glasul rugăciunii mele când strig către Tine.

2Să se îndrepte rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta;
ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară.

3Pune, Doamne, strajă gurii mele
şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele ( nota : „Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii“ (Pr 18, 21). „Pentru orice vorbă deşartă pe care o vor rosti, oamenii vor da socoteală în ziua judecăţii“ (Mt 12, 36). Aşadar, pază gurii! „Uşa de îngrădire“ sugerează meterezele ce străjuiesc de jur-împrejurul cetăţii.)

4Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug
ca să mă dezvinovăţesc cu dezvinovăţiri în păcate (nota : Omul are tendinţa de a-şi scuza păcatul prin vorbe meşteşugite, viclene, aruncându-l pe seama altui păcătos ori pe seama împrejurărilor.) ,
cu oameni care lucrează fărădelegea,
cu ai căror aleşi nu mă voi însoţi.

5Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra (nota : Fer. Ieronim: Dacă chemi un doctor şi-i arăţi rana şi el îţi va spune că nu-l priveşte, vei crede despre el că e un om crud, fără inimă. Dacă însă el ţi-o cauterizează sau o supune bisturiului şi-i stoarce puroiul, atunci vei spune despre el că e un om milos, fiindcă a salvat o viaţă.) ,
dar untdelemnul păcătosului să nu ungă capul meu (nota : Fer. Augustin: Păcătosul care-ţi unge capul este linguşitorul ce te laudă fără măsură şi trezeşte'n tine păcatul mândriei. Fereşte-te de el!) .
Că încă şi rugăciunea mea este întru bunăvrerile lor,

6lângă stâncă înghiţiţi au fost judecătorii lor;
auzi-vor graiurile mele, că s'au îndulcit,

7ca o brazdă de pământ s'au rupt pe pământ,
risipitu-s'au oasele lor lângă iad.

8Căci către Tine-s, Doamne, Doamne, ochii mei,
în Tine am nădăjduit, sufletul să nu mi-l iei.

9Păzeşte-mă de cursa pe care ei mi-au pus-o,
şi de pietrele de poticnire ale celor ce lucrează fărădelegea.

10Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii,
dar eu deoparte sunt până ce voi trece (nota : În timp ce păcătoşii cad în propria lor capcană, eu, însinguratul, cel ce m'am separat de ei, voi trece pe-alături fără s'o ating.)

Psalmul 141(140) , psalmul 35 din volumul cinci al imnologiei iudaice, rugaciunea in timpul ispitei , 

(in lucru)

E-mail me when people leave their comments –

You need to be a member of ,,Holy Doctor" to add comments!

Join ,,Holy Doctor"