All Posts (151)

Psalmii cap.91

Psalmul 91 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. Cel ce sta sub ocrotirea Celui Preainalt si se odihneste la umbra Celui atotputernic,

2. zice despre Domnul: "El este locul meu de scapare si cetatuia mea, Dumnezeul meu in care ma incred!"

3. Da, El te scapa de latul vanatorului, de ciuma si de pustiirile ei.

4. El te va acoperi cu penele Lui si te vei ascunde sub aripile Lui. Caci scut si pavaza este credinciosia Lui!

5. Nu trebuie sa te temi nici de groaza din timpul noptii, nici de sageata care zboara ziua,

6. nici de ciuma care umbla in intuneric, nici de molima care bantuie ziua in amiaza mare.

7. O mie sa cada alaturi de tine, si zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia.

8. Doar vei privi cu ochii si vei vedea rasplatirea celor rai.

9. Pentru ca zici: "Domnul este locul meu de adapost!" si faci din Cel Preainalt turnul tau de scapare,

10. de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tau.

11. Caci El va porunci ingerilor Sai sa te pazeasca in toate caile tale;

12. si ei te vor duce pe maini, ca nu cumva sa-ti lovesti piciorul de vreo piatra.

13. Vei pasi peste lei si peste naparci si vei calca peste pui de lei si peste serpi. -

14. "Fiindca Ma iubeste - zice Domnul - de aceea il voi izbavi; il voi ocroti, caci cunoaste Numele Meu.

15. Cand Ma va chema, ii voi raspunde; voi fi cu el in stramtorare, il voi izbavi si-l voi proslavi.

16. Il voi satura cu viata lunga si-i voi arata mantuirea Mea."

Psalmul 91, Noua Traducere in Limba Romana

Cel ce locuieşte la adăpostul Celui Preaînalt
    se odihneşte la umbra Celui Atotputernic[a].
De aceea, Îi zic[b] Domnului:
    „Refugiul meu, Fortăreaţa mea,
        Dumnezeul meu în Care mă încred!“

El te va scăpa de laţul păsărarului
    şi de ciuma cea distrugătoare.
El te va acoperi cu penele Sale,
    iar tu te vei adăposti sub aripile Lui;
        credincioşia Lui îţi va fi scut şi pavăză.
Nu te vei teme de groaza din timpul nopţii,
    nici de săgeata care zboară ziua,
nici de ciuma care umblă prin întuneric,
    nici de molima care pustieşte la miezul zilei.
O mie să cadă alături de tine
    şi zece mii la dreapta ta,
        dar de tine nu se va apropia.
Vei privi cu ochii
    şi vei vedea răsplătirea celor răi.

Pentru că zici Domnului: „Refugiul meu!“
    şi faci din Cel Preaînalt fortăreaţa ta[c],
10 Nu te va ajunge nici un rău
    şi nici o urgie nu se va apropia de cortul tău.
11 El va da porunci îngerilor Săi cu privire la tine,
    ca să te păzească în toate căile tale.
12 Ei te vor purta pe braţele lor,
    ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră.
13 Aşa vei putea călca peste lei şi peste vipere,
    peste leii cei tineri şi peste şerpi.

14 „Pentru că Mă iubeşte, şi Eu îl voi scăpa.
    Îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.
15 Mă va chema, iar Eu îi voi răspunde.
    Voi fi cu el în necaz,
        îl voi izbăvi şi îl voi onora.
16 Îl voi sătura cu viaţă lungă
    şi-i voi arăta mântuirea Mea.“

Footnotes:

  1. Psalmii 91:1 Ebr.: Şadai
  2. Psalmii 91:2 Sau: Îi zice
  3. Psalmii 91:9 Lit.: locuinţa ta

Psalmul 90 = 91 , Traducerea Bartolomeu Anania

O cantare-lauda a lui David (nota : O simplă „cântare“ sau o simplă „laudă“ pot fi creaţii laice, dar o „cântare-laudă“ nu poate fi decât dumnezeiască. Acest psalm, cu o mare putere duhovnicească împotriva demonilor şi a spaimelor pe care ei le pricinuiesc, trebuie citit la sfârşitul activităţilor zilei, spre căderea nopţii, pentru ca diavolul să ştie cui anume îi aparţinem noi: lui Iisus Hristos şi Bisericii Sale (Cassiodor). Psalmul e menit să inspire încredere.)

1Cel ce locuieşte întru ajutorul (nota : Fer. Ieronim interpretează: „Ajutor“ este traducerea numelui lui Ezdra (Esra, Esdra), eroul-profet care a stat în fruntea poporului lui Israel la eliberarea sa din robia babilonică şi întoarcerea în Ţara Făgăduinţei (538 î. H.). Aplicând metoda tropologică (interpretarea alegorică a figurilor de stil), numele lui Ezdra se traduce „Hristos“, Cel ce a operat eliberarea din robia păcatului şi ne călăuzeşte spre noua Ţară a Făgăduinţei, Împărăţia Cerurilor. Aşadar, cel ce locuieşte în Iisus Hristos, Fiul Celui-Preaînalt, se va sălăşlui întru (nu „sub“, ci în interior) acoperământul Tatălui Însuşi, care, prin pana Sfântului Pavel, ne făgăduieşte „casă nefăcută de mână, veşnică în ceruri“ (2 Co 5, 1).) Celui-Preaînalt
întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălăşlui.

2El Îi va zice Domnului: „Tu eşti ocrotitorul meu şi scăparea mea“;
El este Dumnezeul meu şi într'Însul voi nădăjdui.

3Că El te va izbăvi de laţul vânătorilor
şi de cuvântul tulburător. (nota : Se ştie că diavolul este vânătorul (în ebr. „păsărarul“) care le întinde oamenilor laţuri-capcană (vezi şi Ps 123, 7). Cât despre „cuvântul tulburător“: „Atâta vreme cât ne păstrăm în har, sufletul nostru e liniştit; de îndată ce prindem însă a cocheta cu păcatul, sufletul se tulbură, limbajul lui devine un fel de bolboroseală, ca trosniturile unei corăbii izbite de valuri“ (Fer. Ieronim).)

4Cu spatele te va umbri (nota : Verbul „a umbri“ (episkiázo) are în Sfânta Scriptură o conotaţie specială: acţiunea prin care Dumnezeu Îşi exercită puterea sau Îşi revarsă harul asupra uneia sau mai multor persoane. Moise era „umbrit“ de un nor (Iş 40, 32-35); puterea Celui-Preaînalt a „umbrit-o“ pe Sfânta Fecioară în momentul zămislirii (Lc 1, 35); la schimbarea la faţă a Domnului un nor luminos i-a „umbrit“ pe cei trei apostoli prezenţi (Mt 17, 5; Mc 9, 7; Lc 9, 34); bolnavii din Ierusalim, pe margini de uliţe, aşteptau să treacă Petru şi măcar „umbra lui să-i umbrească“ spre a se vindeca (FA 5, 15). Aici „spatele“ (lui Dumnezeu), în sensul primar al cuvântului metáfrenon, ar fi „omoplaţii“, adică aria din care pornesc aripile. Vezi stihul următor.)

şi sub aripile Lui vei nădăjdui,
adevărul Său ca o pavăză te va înconjura.

5Nu te vei teme de frica de noapte,
de săgeata ce zboară ziua,

6de lucrul ce umblă în întuneric,
de reaua întâmplare (nota : sýmptoma = „eveniment nefericit“.) şi de demonul cel de amiazăzi.(nota : „demonul cel de amiazăzi“: demonismul lucid, cel ce determină păcatul nu ca pe un accident al simţurilor, ci la nivelul intelectului, în mod elaborat, deliberat, cu o motivaţie aparent logică şi atrăgătoare, asemenea ispitei pe care diavolul, în plină zi, a pus-o în faţa protopărinţilor Adam şi Eva. Asemenea „demoni de amiazăzi“ populează opera lui Dostoievski, ca precursori ai ateismului „ştiinţific“. T. M.: „de molima ce bântuie în plină amiază“, cu explicaţia lui Osty că psalmul ar fi fost inspirat de o epidemie devastatoare, al cărei punct critic e determinat de zăpuşeala amiezii...)

7Cădea-vor dinspre latura ta o mie
şi zece mii de-a dreapta ta,
dar de tine nu se vor apropia.

8Cu numai ochii tăi vei privi
şi răsplătirea păcătoşilor o vei vedea.

9Căci Tu, Doamne, Tu eşti nădejdea mea;
pe Cel-Preaînalt ţi L-ai făcut scăpare. (nota : Acest verset n'ar avea nici un sens dacă nu i s'ar acorda dimensiunea profetică om – Hristos – Dumnezeu.)

10Lucruri rele nu se vor apropia de tine
şi bici nu se va apropia de sălaşul tău.

11Că îngerilor Săi le va porunci pentru tine
ca să te păzească în toate căile tale;

12pe mâini te vor înălţa,
ca nu cumva piciorul tău să ţi-l izbeşti de piatră; (nota : Recunoscând valenţa profetică a versetelor 11 şi 12, diavolul însuşi I le va cita lui Iisus în pustie. Fericitul Ieronim observă însă că citatul e incomplet: ispititorul omite stihul 2 al primului verset: „ca să te păzească în toate căile tale“, ştiind bine că el i se rosteşte împotrivă: dacă Dumnezeu Îl păzeşte pe Fiul Său în „toate“ căile Lui, atunci Îl va păzi şi în împrejurarea de faţă. (De altfel, diavolul nici nu duce citatul până la capăt: el omite şi versetul 13, parte inseparabilă de corpul textului). De aici: citatul trunchiat, cu intenţia de a induce în eroare, e operă demonică.)

13peste aspidă (nota : „aspidă“: specie de şarpe veninos (vezi şi 57, 4).) şi vasilisc (nota : „vasilisc“: viperă.) vei merge
şi vei călca peste leu şi peste balaur. (nota : Sf. Ioan Scărarul: Dacă porneşti la luptă împotriva vreunei patimi, să ai smerenia ca aliată. Aici e vorba despre păcat, despre deznădejde şi despre diavol (leul şi balaurul, n. n.), balaurul trupului.)

14„Că el în Mine şi-a pus nădejdea, iar Eu îl voi izbăvi;
îl voi adăposti, fiindcă a cunoscut numele Meu.

15Striga-va spre Mine şi-l voi auzi;
împreună cu el sunt Eu în necaz
şi-l voi scăpa şi-l voi preamări;

16cu lungime de zile îl voi umple
şi-i voi arăta mântuirea Mea“.

Psalmul 91 (90) , increderea in ocrotirea lui Dumnezeu

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.90

Psalmul 90 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O rugaciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adapost, din neam in neam.

2. Inainte ca sa se fi nascut muntii si inainte ca sa se fi facut pamantul si lumea, din vesnicie in vesnicie, Tu esti Dumnezeu!

3. Tu intorci pe oameni in tarana si zici: "Intoarceti-va, fiii oamenilor!"

4. Caci inaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, si ca o straja din noapte.

5. Ii maturi ca un vis: dimineata sunt ca iarba care incolteste iarasi:

6. infloreste dimineata si creste, iar seara este taiata si se usuca.

7. Noi suntem mistuiti de mania Ta si ingroziti de urgia Ta.

8. Tu pui inaintea Ta nelegiuirile noastre si scoti la lumina fetei Tale pacatele noastre cele ascunse.

9. Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.

10. Anii vietii noastre se ridica la saptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; si lucrul cu care se mandreste omul in timpul lor nu este decat truda si durere, caci trece iute, si noi zburam.

11. Dar cine ia seama la taria maniei Tale si la urgia Ta, asa cum se cuvine sa se teama de Tine?

12. Invata-ne sa ne numaram bine zilele, ca sa capatam o inima inteleapta!

13. Intoarce-Te, Doamne! Pana cand zabovesti? Ai mila de robii Tai!

14. Satura-ne in fiecare dimineata de bunatatea Ta, si toata viata noastra ne vom bucura si ne vom inveseli.

15. Inveseleste-ne tot atatea zile cate ne-ai smerit, tot atatia ani cat am vazut nenorocirea!

16. Sa se arate robilor Tai lucrarea Ta, si slava Ta, fiilor lor!

17. Fie peste noi bunavointa Domnului Dumnezeului nostru! Si intareste lucrarea mainilor noastre, da, intareste lucrarea mainilor noastre!

Psalmul 90, Noua Traducere in Limba Romana

CARTEA A PATRA

Psalmul 90

O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu

Stăpâne, Tu ai fost adăpostul nostru
    generaţii la rând.
Înainte ca să se fi născut munţii,
    înainte ca Tu să fi plăsmuit pământul şi lumea,
        din veşnicie până în vecie, Tu eşti Dumnezeu.

Tu întorci pe oameni în ţărână,
    spunându-le: „Întoarceţi-vă, fii ai omului!“
Da, o mie de ani înaintea Ta
    sunt ca ziua de ieri care a trecut,
        ca o strajă a nopţii[a].
Tu îi mături pe oameni ca prin somn;
    ei sunt ca iarba care răsare dimineaţa.
Deşi răsare dimineaţa, ea trece iute,
    aşa încât seara este veştejită şi se usucă.

Suntem mistuiţi de mânia Ta
    şi îngroziţi de furia Ta.
Ai pus vina noastră înaintea Ta
    şi ai adus păcatele noastre ascunse la lumina feţei Tale.
Toate zilele noastre trec sub apăsarea mâniei Tale;
    anii noştri se sfârşesc repede, ca un geamăt.
10 Deşi anii noştri ajung la şaptezeci,
    iar dacă avem putere – chiar până la optzeci,
cei mai mulţi dintre ei sunt[b] numai necaz şi trudă,
    căci trec repede, iar noi zburăm.

11 Cine cunoaşte însă tăria mâniei Tale
    şi teama pe care o insuflă furia Ta?[c]
12 Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele,
    ca să avem parte de o inimă înţeleaptă!

13 Întoarce-Te, Doamne! Cât vei mai zăbovi?
    Ai milă de slujitorii Tăi!
14 Dimineaţa satură-ne cu îndurarea Ta,
    iar noi vom striga de bucurie şi ne vom veseli în toate zilele noastre.
15 Înveseleşte-ne pentru tot atâtea zile câte ne-ai asuprit
    şi pentru tot atâţia ani câţi am văzut nenorocirea!
16 Să se arate slujitorilor Tăi lucrarea Ta
    şi maiestatea Ta – fiilor lor!

17 Fie peste noi bunăvoinţa[d] Stăpânului, Dumnezeul nostru.
    Statorniceşte pentru noi lucrarea mâinilor noastre!
        Da, statorniceşte lucrarea mâinilor noastre!

Footnotes:

  1. Psalmii 90:4 Vezi nota de la 63:6
  2. Psalmii 90:10 Sau: slava [mândria] lor este;
  3. Psalmii 90:11 Sau: Căci furia Ta este pe măsura fricii insuflate de Tine. Sensul ebraic al propoziţiei este nesigur
  4. Psalmii 90:17 Sau: splendoarea

Psalmul 89 = 90 , Traducerea Bartolomeu Anania

O rugaciune a lui Moise , omul lui Dumnezeu (mota : Singurul psalm atribuit lui Moise, probabil din cauza asemănării cu principala operă a acestuia. Cartea Facerii prezintă crearea universului, a omului, a omenirii; psalmul 89 înfăţişează natura omului, condiţia sa fragilă şi efemeră în raport cu eternitatea lui Dumnezeu.)

1Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam.

2Mai înainte de a se fi făcut munţii
şi de a se fi plăsmuit pământul şi lumea lui (nota : Munţii erau socotiţi partea cea mai solidă şi mai stabilă a pământului, un fel de schelet al lui. „A plăsmui“ (plásso) = a fasona, a modela, a da o formă; „lumea lui“ = (oikouméne) = omenirea. Aşadar, suita: pământul ca osatură, pământul ca formă deplină, pământul cu oameni.) ,
din veşnicie până'n veşnicie (nota : Literal: „din veac până'n veac“, ceea ce ar însemna că trebuie citit: „din secol până'n secol“. Grecescul aión (citeşte eón) are înţelesul de timp ca durată nedeterminată şi, mai mult, de eternitate (în limbajul filosofiei: „ceea ce există din eternitate“, „entitate divină“). În limbajul nostru biblic şi liturgic expresiile „în veacul veacului“, „în veacul vecilor“ sau „în vecii vecilor“ înseamnă „în veşnicie“.) Tu eşti (nota : T. M.: „Tu eşti Dumnezeu“.)

3Să nu-l întorci îndărăt pe om în umilinţă,
Tu, Cel ce ai zis: „Întoarceţi-vă, fii ai oamenilor!“

4Că o mie de ani în ochii Tăi, Doamne (nota : „Doamne“, în Codex Alexandrinus.) ,
sunt ca ziua de ieri care a trecut
şi cât o strajă în noapte (nota : O „strajă“ era, în vechime, durata de 3 ore a unei santinele.)

5Anii lor vor fi ca o nimica;
el se va trece ca iarba dimineaţa,

6dimineaţa va înflori şi se va trece,
în seară va cădea, se va ofili şi se va usca.

7Că'ntru urgia Ta ne-am istovit
şi'ntru mânia Ta ne-am tulburat.

8Pus-ai fărădelegile noastre înaintea Ta,
veleatul nostru în lumina feţei Tale. (nota : Termeni de comparaţie: păcatul cu lipsa de păcat, vremelnicia cu veşnicia.)

9Că zilele noastre toate s'au istovit,
întru mânia Ta ne-am istovit,
anii noştri ca un păianjen şi-au depănat povestea (nota : Verbul meletáo înseamnă „a recita“ sau „a declama fluent“, în curgere continuă, o bucată literară sau oratorică. Păianjenul îşi deapănă firul cu mişcări curgătoare, dar pânza lui e plăpândă, fragilă.)

10Zilele anilor noştri, în durata lor, sunt şaptezeci de ani,
iar de vor fi'n putere, optzeci de ani;
iar ce e mai mult decât aceştia, trudă şi durere.
Că liniştire i s'a aşternut peste noi şi ne vom domoli (nota : Sensul exact al lui „a se domoli“: copilul năzdrăvan care s'a domolit după ce a fost certat şi pedepsit (comparaţie pedagogică).)

11Cine cunoaşte puterea urgiei Tale,
şi'n afara fricii de Tine cine-Ţi va măsura mânia?

12Aşa că fă-mi mie cunoscută dreapta Ta,
şi celor ce'n inima lor şi-au cercat înţelepciunea.

13Întoarce-Te, Doamne; până când?...
şi mângâie-i pe robii Tăi!

14Umplutu-ne-am dimineaţa de mila Ta
şi ne-am bucurat şi ne-am veselit
în toate zilele noastre;

15să ne veselim pentru zilele în care ne-ai smerit,
pentru anii în care-am văzut rele.

16Caută spre robii Tăi şi spre lucrurile Tale
şi călăuzeşte-i pe fiii lor;

17şi fie peste noi strălucirea Domnului Dumnezeului nostru
şi lucrurile mâinilor noastre le îndreptează.

Psalmul 90(89) , fragilitatea omului , o meditatie asupra capacitatii existentei umane si a consecintelor dureroase ale pacatului , pregatind in felul acesta pentru pocainta si rugaciune

- pentru a stabili raporturile noastre cu Dumnezeu, omul trebuie sa-si recunoasca fragilitatea lui si dependenta de El

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.89

Psalmul 89 , Traducerea Dumitru Cornilescu

O cîntare a lui Etan, Ezrahitul.

1. Voi cînta totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia Ta.

2. Căci zic: „Îndurarea are temelii vecinice!

Tare ca cerurile este credincioşia Ta!“ -

3. „Am făcut legămînt cu alesul Meu“ - zice Domnul -„iată ce am jurat robului Meu David:

4. „Îţi voi întări sămînţa pe vecie, şi--n veci îţi voi aşeza scaunul de domnie.“

5. Cerurile laudă minunile Tale, Doamne,şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor!

6. Căci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul?

Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?

7. Dumnezeu este înfricoşat în adunarea cea mare a sfinţilor,şi de temut pentru toţi ceice stau în jurul Lui.

8. Doamne, Dumnezeul oştirilor,cine este puternic ca Tine, Doamne!

Şi credincioşia Ta Te înconjoară.

9. Tu îmblînzeşti mîndria mării;cînd se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.

10. Tu ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit,ai risipit pe vrăjmaşii Tăi prin puterea braţului Tău.

11. Ale Tale sînt cerurile şi pămîntul,Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.

12. Tu ai făcut miazănoaptea şi miazăziua;

Taborul şi Hermonul se bucură de Numele Tău.

13. Braţul tău este puternic,mîna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.

14. Dreptatea şi judecata sînt temelia scaunului Tău de domnie;bunătatea şi credincioşia sînt înaintea Feţei Tale.

15. Ferice de poporul, care cunoaşte sunetul trîmbiţei,care umblă în lumina Feţei Tale, Doamne!

16. El se bucură neîncetat de Numele Tău,şi se făleşte cu dreptatea Ta.

17. Căci Tu eşti fala puterii lui;şi, în bunăvoinţa Ta, ne ridici puterea noastră.

18. Căci Domnul este scutul nostru,

Sfîntul lui Israel este împăratul nostru.

19. Atunci ai vorbit într-o vedenie prea iubitului Tău,şi ai zis: „Am dat ajutorul Meu unui viteaz,am ridicat din mijlocul poporului un tînăr;

20. am găsit pe robul Meu David, şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfînt.

21. Mîna Mea îl va sprijini,şi braţul Meu îl va întări.

22. Vrăjmaşul nu-l va prinde,şi cel rău nu-l va apăsa;

23. ci voi zdrobi dinaintea lui pe protivnicii lui,şi voi lovi pe cei ce-l urăsc.

24. Credincioşia şi bunătatea Mea vor fi cu el,şi tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.

25. Voi da în mîna lui marea,şi în dreapta lui rîurile.

26. El Îmi va zice: „Tu eşti Tatăl meu,Dumnezeul meu şi Stînca mîntuirii mele!“

27. Iar Eu îl voi face întîiul născut,cel mai înalt dintre împăraţii pămîntului.

28. Îi voi păstra totdeauna bunătatea Mea,şi legămîntul Meu îi va fi neclintit.

29. Îi voi face vecinică sămînţa,şi scaunul lui de domnie ca zilele cerurilor.

30. Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea,şi nu vor umbla după poruncile Mele,

31. dacă vor călca orînduirile Mele,şi nu vor păzi poruncile Mele,

32. atunci le voi pedepsi fărădelegile cu nuiaua,şi nelegiuirile cu lovituri;

33. dar nu-Mi voi îndepărta deloc bunătatea dela ei,şi nu-Mi voi face credincioşia de minciună;

34. nu-Mi voi călca legămîntul,şi nu voi schimba ce a ieşit de pe buzele mele.

35. Am jurat odată pe sfinţenia Mea:să mint Eu oare lui David?

36. Sămînţa lui va dăinui în veci;scaunul lui de domnie va fi înaintea Mea ca soarele;

37. ca luna, va dăinui pe vecie,şi ca martorul credincios din cer. -

38. Şi totuş, Tu l-ai îndepărtat,şi Te-ai mîniat pe unsul Tău;

39. ai nesocotit legămîntul făcut cu robul Tău;i-ai doborît şi i-ai pîngărit cununa.

40. I-ai prăbuşit toate zidurile,şi i-ai dărîmat toate cetăţuile.

41. Toţi trecătorii îl jăfuiesc,şi a ajuns de batjocura vecinilor lui.

42. Ai înălţat dreapta protivnicilor lui,ai înveselit pe toţi vrăjmaşii lui,

43. ai făcut ca ascuţişul săbiei lui să dea înapoi,şi nu l-ai sprijinit în luptă.

44. Ai pus capăt strălucirii lui,şi i-ai trîntit la pămînt scaunul de domnie;

45. i-ai scurtat zilele tinereţii,şi l-ai acoperit de ruşine. -

46. Pînă cînd, Doamne, Te vei ascunde fără încetare,şi-Ţi va arde mînia ca focul?

47. Adu-ţi aminte ce scurtă este viaţa mea,şi pentruce nimic ai făcut pe toţi fiii omului.

48. Este vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea, care să poată să-şi scape sufletul din locuinţa morţilor? -

49. Unde sînt, Doamne, îndurările Tale dintîi,pe cari le-ai jurat lui David, în credincioşia Ta?

50. Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi,adu-ţi aminte că port în sîn ocara multor popoare;

51. adu-Ţi aminte de ocările vrăjmaşilor Tăi, Doamne;de ocările lor împotriva paşilor unsului Tău!

52. Binecuvîntat să fie Domnul în veci!

Amin! Amin!

Psalmul 88 = 89 , Traducerea Bartolomeu Anania ,

Spre invatatura , lui Etan Israelitul (nota :Etan; posibil strămoş al lui Asaf (1 Par 6, 27) sau, mai degrabă, Etan Ezrahiteanul (pe care LXX îl transcrie „Israeliteanul“), menţionat în 3 Rg 5, 11, ca termen de comparaţie pentru înţelepciunea lui Solomon. Semnificaţia numelui: „îndelung înzilit“; ca adjectiv: „necontenit“, „pururea curgător“ (L. Hicks). Potrivit acestei semnificaţii, Cassiodor îl propune drept etalon de statornicie şi rezistenţă duhovnicească.)

- continuarea , vezi AICI ,

Psalmul 89, Noua Traducere in Limba Romana

Un maschil[a] al ezrahitului Etan

Voi cânta mereu îndurările Domnului,
    din generaţie în generaţie voi face cunoscută credincioşia Ta cu gura mea.
Căci zic: „Îndurarea Ta are temelii veşnice
    şi în ceruri Ţi-ai întărit credincioşia!“

„Am încheiat un legământ cu alesul Meu
    şi i-am jurat robului Meu David, zicând:
«Îţi voi întări sămânţa[b] pe vecie
    şi voi statornici tronul tău de-a lungul generaţiilor!»“Sela
Cerurile laudă minunile Tale, Doamne,
    precum şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor.
Căci, în ceruri, cine se poate asemăna cu Domnul?
    Este cineva ca Domnul printre fiii lui Dumnezeu[c]?
Dumnezeu este înfricoşător în marea adunare a sfinţilor
    şi înspăimântător pentru cei din preajma Lui.
Doamne, Dumnezeu al Oştirilor[d], cine este ca Tine?
    Doamne, Tu eşti puternic, şi credincioşia Ta Te înconjoară!

Tu stăpâneşti semeţia mării;
    când i se ridică valurile, Tu i le linişteşti.
10 Tu ai zdrobit Rahabul[e] ca pe un stârv;
    cu braţul Tău puternic i-ai împrăştiat pe duşmanii Tăi.
11 Cerurile sunt ale Tale, aşa cum tot al Tău este şi pământul;
    Tu ai întemeiat lumea cu tot ce cuprinde ea!
12 Tu ai creat nordul şi sudul.
    Taborul şi Hermonul strigă de bucurie la auzirea Numelui Tău.
13 Braţul Tău este tare,
    mâna Ta este puternică, dreapta Ta este înălţată.

14 Dreptatea şi judecata sunt temelia tronului Tău;
    îndurarea şi credincioşia merg înaintea Ta.
15 Ferice de poporul care pricepe sunetul trâmbiţei
    şi care umblă în lumina feţei Tale,
16 care se bucură din pricina Numelui Tău în fiecare zi
    şi se laudă cu dreptatea Ta,
17 căci slava puterii lui eşti Tu
    şi prin bunăvoinţa Ta ne înalţi puterea[f].
18 Domnul este scutul nostru!
    Sfântul lui Israel este împăratul nostru!

19 Atunci ai vorbit printr-o vedenie
    şi le-ai spus credincioşilor Tăi:
„I-am dat ajutor unui viteaz,
    am ales un tânăr din popor.
20 L-am găsit pe robul Meu David
    şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt.
21 Mâna Mea îl va sprijini;
    da, braţul Meu îl va întări.
22 Duşmanul nu-i va pretinde tribut
    şi nelegiuitul nu-l va înjosi.
23 Îi voi zdrobi pe duşmanii lui dinaintea lui
    şi-i voi lovi pe cei ce-l urăsc.
24 Credincioşia şi îndurarea Mea îl vor însoţi;
    puterea îi va fi înălţată prin Numele Meu.
25 Voi da în mâna lui marea
    şi în dreapta lui râurile.
26 El Mă va numi: «Tatăl meu,
    Dumnezeul meu, Stânca mântuirii mele!»
27 Eu îl voi face întâi născut,
    cel mai înălţat dintre regii pământului.
28 Îi voi păstra îndurarea Mea pe vecie,
    iar legământul Meu cu el va rămâne.
29 Îi voi întări sămânţa[g] pe veci
    şi voi întări tronul lui cât vor dăinui cerurile.

30 Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea
    şi nu vor trăi după judecăţile Mele,
31 dacă vor încălca decretele Mele
    şi nu vor păzi poruncile Mele,
32 atunci le voi pedepsi păcatul cu toiagul
    şi vinovăţiile cu lovituri.
33 Nu-mi voi îndepărta însă îndurarea de la el
    şi nu-Mi voi trăda credincioşia.
34 Nu-Mi voi încălca legământul
    şi nu voi schimba ce Mi-a ieşit de pe buze.
35 Odată ce am jurat pe sfinţenia Mea,
    nu-l voi minţi pe David!
36 Veşnică-i va fi sămânţa[h],
    iar tronul lui va ţine cât va fi soarele înaintea Mea;
37 va fi întărit pe veci precum luna,
    martorul cel credincios de pe cer.“Sela
38 Dar Tu l-ai respins, l-ai îndepărtat,
    te-ai mâniat pe unsul Tău.
39 Ai nesocotit legământul cu robul Tău,
    i-ai pângărit coroana în ţărână,
40 i-ai dărâmat toate zidurile,
    i-ai prefăcut fortificaţiile în ruine,
41 l-au jefuit toţi trecătorii
    şi a ajuns de batjocura vecinilor.
42 Ai înălţat dreapta duşmanilor lui
    şi i-ai înveselit pe toţi potrivnicii lui.
43 De asemenea, ai făcut ca tăişul sabiei lui să dea înapoi
    şi nu l-ai sprijinit în luptă.
44 I-ai pus capăt strălucirii,
    iar tronul i l-ai azvârlit la pământ.
45 I-ai scurtat zilele tinereţii sale
    şi l-ai acoperit cu ruşine.Sela
46 Doamne, până când? Vei sta ascuns pentru totdeauna?
    Până când va mai arde mânia Ta ca un foc?
47 Adu-Ţi aminte cât de scurtă este viaţa mea
    şi pentru ce deşertăciune i-ai creat pe toţi oamenii!
48 Este oare vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea
    sau care să-şi scape sufletul din gheara Locuinţei Morţilor?Sela
49 Stăpâne, unde sunt îndurările Tale de la început,
    pe care, în credincioşia Ta, i le-ai promis prin jurământ lui David?
50 Stăpâne, adu-Ţi aminte de batjocura îndurată de robul Tău,
    pe care o port în piept din partea multor popoare,
51 batjocura cu care m-au ocărât duşmanii Tăi, Doamne,
    cu care au ocărât până şi paşii unsului Tău!

52 Binecuvântat să fie Domnul în veci!
    Amin! Amin!

Footnotes:

  1. Psalmii 89:1 Titlu. Vezi Ps. 32
  2. Psalmii 89:4 Termenul ebraic pentru sămânţă este un singular care se poate referi atât la un singur urmaş, cât şi la toţi urmaşii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenţionată. În traducerea de faţă a fost redat fie literal, fie cu urmaş sau urmaşi, în funcţie de contextul literal şi de cel teologic
  3. Psalmii 89:6 Vezi nota de la 29:1
  4. Psalmii 89:8 Ebr.: YHWH Elohim Ţevaot
  5. Psalmii 89:10 Monstru mitic al mării, reprezentând haosul; nume poetic pentru Egipt (vezi Is. 30:7)
  6. Psalmii 89:17 Lit.: cornul, cornul simbolizând puterea; şi în v. 24
  7. Psalmii 89:29 Vezi nota de la 89:4
  8. Psalmii 89:36 Vezi nota de la 89:4; sau: Urmaşul lui va dăinui veşnic

Psalmul 89 (88) , ultimul psalm din volumul 3 al imnologiei iudaice , unde vedem o cantare a lui Etan,ezrahitul , care glorifica credinciosia lui Dumnezeu, Amintirea promisiunilor divine ,

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.88

Psalmul 88 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O cantare. Un psalm al fiilor lui Core. Catre mai marele cantaretilor. De cantat cu flautul. O cantare a lui Heman, ezrahitul.) Doamne Dumnezeul mantuirii mele! Zi si noapte strig inaintea Ta!

2. S-ajunga rugaciunea mea inaintea Ta! Ia aminte la cererile mele;

3. caci mi s-a saturat sufletul de rele si mi se apropie viata de Locuinta mortilor.

4. Sunt pus in randul celor ce se coboara in groapa, sunt ca un om care nu mai are putere.

5. Stau intins printre cei morti, ca cei ucisi si culcati in mormant, de care nu-Ti mai aduci aminte si care sunt despartiti de mana Ta.

6. M-ai aruncat in groapa cea mai de jos, in intuneric, in adancuri.

7. Mania Ta ma apasa si ma napadesti cu toate valurile Tale. - (Oprire)

8. Ai indepartat de la mine pe toti prietenii mei, m-ai facut o pricina de scarba pentru ei; sunt inchis si nu pot sa ies.

9. Mi se topesc ochii de suferinta; in toate zilele Te chem, Doamne, si-mi intind mainile spre Tine!

10. Oare pentru morti faci Tu minuni? Sau se scoala mortii sa Te laude? - (Oprire)

11. Se vorbeste de bunatatea Ta in mormant si de credinciosia Ta in Adanc?

12. Sunt cunoscute minunile Tale in intuneric si dreptatea Ta in tara uitarii?

13. Doamne, eu Iti cer ajutorul, si dimineata rugaciunea mea se inalta la Tine.

14. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu? Pentru ce imi ascunzi fata Ta?

15. Din tinerete, sunt nenorocit si trag sa mor, sunt cuprins de spaimele Tale si nu stiu ce sa mai fac.

16. Mania Ta trece peste mine, spaimele Tale ma nimicesc de tot.

17. Ele ma inconjoara toata ziua ca niste ape, ma infasoara toate deodata.

18. Ai departat de la mine pe prieteni si tovarasi; si cei de aproape ai mei s-au facut nevazuti.

Psalmul 88 , Noua Traducere in Limba Romana

Un cântec. Un psalm al korahiţilor. Pentru dirijor. De cântat în mahalat leannot[a]. Un maschil[b] al ezrahitului Heman.

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
    zi şi noapte strig după ajutor înaintea Ta.
Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea,
    pleacă-Ţi urechea la cererea mea!

Mi s-a săturat sufletul de atâtea necazuri
    şi viaţa mi-a ajuns în pragul Locuinţei Morţilor.
Sunt pus în rândul celor ce se coboară în groapă;
    am ajuns ca bărbatul lipsit de putere.
Sunt abandonat printre morţi
    asemenea celor înjunghiaţi care s-au coborât în mormânt,
de care nu-Ţi mai aduci aminte niciodată
    şi care sunt îndepărtaţi din mâna Ta.
M-ai aşezat în groapa cea mai de jos,
    în locuri întunecoase, în adâncuri.
Ţi-ai aşezat mânia peste mine;
    m-ai copleşit cu toate valurile Tale.Sela
I-ai îndepărtat de la mine pe cei ce mă cunosc,
    făcându-mă o urâciune pentru ei.
Sunt închis, fără de scăpare!
    Mi s-au înceţoşat ochii din pricina necazului.

Strig către Tine, Doamne, în fiecare zi;
    îmi întind mâinile spre Tine.
10 Faci Tu oare minuni pentru cei morţi?
    Oare sufletele morţilor se scoală ca să Te laude?Sela
11 Oare în mormânt se povesteşte despre îndurarea Ta
    şi în Locul Nimicirii[c] despre credincioşia Ta?
12 Oare minunile Tale sunt cunoscute în întuneric
    şi dreptatea Ta – pe tărâmul uitării?

13 Eu însă, Doamne, Ţie Îţi cer ajutorul
    şi încă din zori Te întâmpin cu rugăciunea mea.
14 Doamne, de ce mi-ai lepădat sufletul
    şi Ţi-ai ascuns faţa de mine?
15 Încă din tinereţe am fost necăjit şi aproape de moarte;
    am avut de-a face cu spaimele Tale şi am fost deznădăjduit.
16 Mânia Ta a trecut peste mine;
    înfricoşările Tale m-au sleit.
17 Toată ziua mă împresoară ca nişte ape,
    mă înfăşoară deodată.
18 I-ai îndepărtat de la mine pe apropiaţii mei, pe prietenii mei,
    pe cei ce mă cunosc, mă aflu în întuneric.[d]

Footnotes:

  1. Psalmii 88:1 Titlu. Sensul expresiei ebraice este nesigur; probabil un cântec de penitenţă şi lamentaţie
  2. Psalmii 88:1 Titlu. Vezi Ps. 32
  3. Psalmii 88:11 Ebr.: Abadon, sinonim aici cu Şeol
  4. Psalmii 88:18 Sau: mei; / doar întunericul mi-a mai rămas; sau: nu mai cunosc decât întunericul.

Psalmul 87 = 88 , Traducerea Bartolomeu Anania

Un psalm-cantare, fiilor lui Core, pentru sfarsit , privitor la raspunsul lui Maelet (nota : Despre „Maelet“ vezi nota de la Ps 52, titlu. Fer. Augustin vede în Ps 87 o prefigurare a patimilor Domnului. „Răspunsul“ este „urmarea“ („imitarea“) lui Hristos de către orice creştin care îşi asumă pătimiri asemănătoare (cf. 1 Ptr 2, 21; 1 In 3, 16).) in legatura cu inteleptele invataturi catre Eman

1Doamne, Dumnezeul mântuirii mele,
ziua am strigat şi noaptea înaintea Ta;

2să ajungă rugăciunea mea înaintea Ta,
pleacă-Ţi, Doamne (nota : Cuvântul „Doamne“ e omis în Codex Sinaiticus; de aci, absenţa lui în numeroase versiuni şi ediţii .), auzul spre ruga mea (nota : Asupra relaţiei „rugăciune“ – „rugă“ vezi nota de la Ps 85, 6.) !

3Că sufletul mi s'a umplut de rele (nota : Nu în sensul că s'a umplut de păcate personale, ci de acelea ale oamenilor; cu privire la Hristos, vezi Is 53, 4: „păcatele noastre le poartă şi pentru noi rabdă durere“; în grădina Ghetsimani „a prins a Se întrista şi a Se mâhni“, spunând-o chiar El: „Întristat de moarte Îmi este sufletul“. În gura creştinului obişnuit, psalmul nu poate fi decât o rezonanţă a patimilor Domnului, pe care el şi le asumă.)

şi viaţa mea de iad s'a apropiat.

4Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă,
ajuns-am ca un neajutorat,
liber printre cei morţi  (nota : Ajuns în mormânt, robul e liber faţă de stăpânul său (vezi Iov 3, 19), dar şi de suferinţa vieţii.)

5ca nişte răniţi ce zac aruncaţi (nota : „aruncaţi“: omis în Codex Alexandrinus.)în mormânt,
de care Tu nu-Ţi mai aduci aminte,
lepădaţi de la mâna Ta.

6Pusu-m'au în groapa cea mai de jos,
întru cele întunecate şi în umbra morţii.

7Asupra mea s'a întărit mânia Ta
şi toate valurile Tale le-ai adus peste mine.

8Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine,
urâciune m'au făcut loruşi,

9predat am fost şi n'am putut să scap,
ochii mei au slăbit de întristare (nota : Literal: „de sărăcie“; metaforă pentru absenţa bucuriilor, adevărata bogăţie a sufletului.)

10strigat-am către Tine, Doamne, toată ziua,
spre Tine mi-am întins eu mâinile mele:

11Oare morţilor le vei face minuni?
sau doctorii îi vor scula pe ei din morţi pentru ca aceia să-Ţi aducă laudă ? (nota : Doctorii nu au puterea de a învia morţi (desigur, nu e vorba de tehnica medicală a reanimării); numai Dumnezeu o poate face, dar fără să contrazică principiul dreptăţii. Aici, însă, „doctorii“ pot fi şi o aluzie la medicii egipteni care îmbălsămau cadavrele prefăcându-le în mumii; ei puteau astfel să-i asigure cadavrului longevitate, ferindu-l de descompunere, dar nu şi înviere.)

12Oare'n mormânt va povesti cineva despre mila Ta
şi'ntru pierzanie despre adevărul Tău?

13Oare în întuneric vor fi cunoscute minunile Tale
şi dreptatea Ta, în pământ uitat?

14Dar eu către Tine, Doamne, am strigat
şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina.

15De ce, Doamne, lepezi Tu sufletul meu
şi-Ţi întorci faţa de la mine?

16Sărac sunt eu şi'n suferinţe din tinereţile mele,
înălţat am fost, dar şi umilit şi mâhnit.

17Furiile Tale au trecut peste mine,
înfricoşările Tale m'au tulburat,
ca nişte ape m'au împresurat,
toată ziua laolaltă m'au cuprins.

18Depărtat-ai de la mine pe prieten şi pe vecin
şi pe cunoscuţii mei de la suferinţă.

Psalmul 88(87) , salmul 16 din volumul 3 al imnologiei iudaice ,  o cantare a lui Etan (Heman), ezrahitul, prin care striga catre Domnul, fiind plin de disperare , parasit de prieteni, in singuratate ,rugaciunea unui om grav bolnav

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.87

Psalmul 87 , Traducerea Dumitru Cornilescu

Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare.

1. Sionul are temeliile aşezate pe munţii cei sfinţi:

2. Domnul iubeşte porţile Sionului mai mult decît toate locaşurile lui Iacov.

3. Lucruri pline de slavă au fost spuse despre tine,

cetate a lui Dumnezeu! -

4. Eu pomenesc Egiptul şi Babilonul printre cei ce Mă cunosc; iată, ţara Filistenilor, Tirul, cu Etiopia:

„în Sion s-au născut.“ -

5. Iar despre Sion este zis: „Toţi s-au născut în el,“

şi Cel Prea Înalt îl întăreşte.

6. Domnul numără popoarele, scriindu-le:

„Acolo s-au născut.“ -

7. Şi cei ce cîntă şi ceice joacă strigă:

„Toate izvoarele mele sînt în Tine.“

Psalmul 87 , Noua Traducere in Limba Romana

Al korahiţilor. Un psalm. Un cântec.

El i-a pus temelia în munţii cei sfinţi.
Domnul iubeşte porţile Sionului
    mai mult decât oricare altă locuinţă din Iacov.
Lucruri slăvite s-au spus despre tine,
    cetate a lui Dumnezeu!Sela
Voi aminti Rahabul[a] şi Babilonul
    ca fiind printre cei ce Mă cunosc
– chiar şi Filistia şi Tirul, alături de Cuş –
    şi voi zice: „Acesta a fost născut acolo!“

Cât despre Sion se va zice:
    „Acesta şi acela au fost născuţi în el.“
        şi Însuşi Cel Preaînalt îl va întări.

Domnul va scrie în registrul popoarelor:
    „Acesta s-a născut acolo.“Sela
Cântăreţii şi cei ce joacă spun:
    „Toate izvoarele mele sunt în tine!“

Footnotes:

  1. Psalmii 87:4 Monstru mitic al mării, reprezentând haosul; nume poetic pentru Egipt (vezi Is. 30:7)

Psalmul 86 = 87 , Traducerea Bartolomeu Anania

Un psalm-cantare, fiilor lui Core

1Temeliile Lui sunt în munţii cei sfinţi;

2Domnul iubeşte porţile Sionului
mai mult decât toate sălaşele lui Iacob.

3Lucruri slăvite s'au grăit despre tine, cetate a lui Dumnezeu.

4Celor ce mă cunosc le voi pomeni de Raab (nota : „Raab“ = „Rahab“; vezi istoria acestei păcătoase mântuite în Ios 2.)şi de Babilon;
şi, iată, străinii şi Tirul şi poporul Etiopienilor,
aceştia acolo s'au născut.

5Un om va spune: „Mamă Sion“
şi: „Omul acesta s'a născut în el“
şi: „Însuşi Cel-Preaînalt l-a întemeiat“.

6Domnul o va povesti în scriptura (nota : grafe = „scriere“, „scriptură“. Sf. Iustin Martirul şi Filosoful vede în acest verset o profeţie referitoare la traducerea Vechiului Testament în limba greacă, Septuaginta, versiune menită să facă Scriptura cunoscută nu numai Evreilor, ci tuturor popoarelor.) popoarelor
şi a căpeteniilor lor, a celor ce s'au născut în ea.

7Cât de mult se veselesc toţi cei ce-şi au sălaşul în Tine!

Psalmul 87(86), o cantare a fiilor lui Core despre Sion, "Sionul mama tuturor popoarelor",

- un psalm imbratisat de ecumenism ,

- ce este Sionul in acest psalm e controversat

(in lucru)


Read more…

Psalmii cap.86

Psalmul 86 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O rugaciune a lui David.) Ia aminte, Doamne, si asculta-ma! Caci sunt nenorocit si lipsit.

2. Pazeste-mi sufletul, caci sunt unul din cei iubiti de Tine! Scapa, Dumnezeule, pe robul Tau, care se increde in Tine!

3. Ai mila de mine, Doamne! Caci toata ziua strig catre Tine.

4. Inveseleste sufletul robului Tau, caci la Tine, Doamne, imi inalt sufletul.

5. Caci Tu esti bun, Doamne, gata sa ierti si plin de indurare cu toti cei ce Te cheama.

6. Pleaca-Ti urechea, Doamne, la rugaciunea mea, ia aminte la glasul cererilor mele!

7. Te chem in ziua necazului meu, caci m-asculti.

8. Nimeni nu este ca Tine intre dumnezei, Doamne, si nimic nu seamana cu lucrarile Tale.

9. Toate neamurile pe care le-ai facut vor veni sa se inchine inaintea Ta, Doamne, si sa dea slava Numelui Tau.

10. Caci Tu esti mare si faci minuni, numai Tu esti Dumnezeu.

11. Invata-ma caile Tale, Doamne! Eu voi umbla in adevarul Tau. Fa-mi inima sa se teama de Numele Tau.

12. Te voi lauda din toata inima mea, Doamne Dumnezeul meu, si voi preamari Numele Tau in veci!

13. Caci mare este bunatatea Ta fata de mine, si Tu imi izbavesti sufletul din adanca locuinta a mortilor.

14. Dumnezeule, niste ingamfati s-au sculat impotriva mea, o ceata de oameni asupritori vor sa-mi ia viata si nu se gandesc la Tine.

15. Dar Tu, Doamne, Tu esti un Dumnezeu indurator si milostiv, indelung rabdator si bogat in bunatate si in credinciosie.

16. Indreapta-Ti privirile spre mine si ai mila de mine: da tarie robului Tau si scapa pe fiul roabei Tale!

17. Fa un semn pentru mine, ca sa vada vrajmasii mei si sa ramana de rusine, caci Tu ma ajuti si ma mangai, Doamne!

Psalmul 86 , Noua Traducere in Limba Romana

O rugăciune a lui David

Doamne, pleacă-Ţi urechea şi răspunde-mi,
    căci sunt sărman şi lipsit.
Păzeşte-mi sufletul, căci sunt credincios,
    mântuieşte-l pe robul Tău, căci Tu eşti Dumnezeul meu;
        eu mă încred în Tine!
Stăpâne, ai milă de mine,
    căci Te chem toată ziua!
Adu bucurie robului Tău,
    căci la Tine, Stăpâne,
        îmi ridic sufletul.
Fiindcă Tu, Stăpâne, eşti bun şi iertător,
    bogat în îndurare faţă de toţi cei ce Te cheamă.
Doamne, auzi-mi rugăciunea,
    ascultă glasul cererii mele!
Te chem în ziua necazului meu,
    căci Tu îmi răspunzi.

Stăpâne, nu este nimeni ca Tine între zei!
    Nimic nu se aseamănă cu lucrările Tale!
Toate neamurile, pe care Tu le-ai făcut,
    vor veni să se închine înaintea Ta, Stăpâne,
        şi să-Ţi proslăvească Numele.
10 Tu eşti mare, eşti înfăptuitor de minuni;
    numai Tu eşti Dumnezeu!

11 Doamne, învaţă-mă calea Ta,
    şi voi umbla în adevărul Tău!
Dă-mi o inimă neîmpărţită
    pentru a mă teme de Numele Tău!
12 Te laud, Stăpâne, Dumnezeul meu, din toată inima mea,
    proslăvesc Numele Tău pe vecie,
13 căci mare este îndurarea Ta faţă de mine;
    Tu mi-ai scăpat sufletul din adânca Locuinţă a Morţilor.

14 Dumnezeule, nişte îngâmfaţi se ridică împotriva mea
    şi o ceată de asupritori caută să mă omoare,
        oameni care nu ţin seama de Tine.
15 Tu însă, Stăpâne, eşti un Dumnezeu milostiv şi îndurător,
    încet la mânie, plin de îndurare şi credincioşie!
16 Întoarce-Te spre mine şi ai milă de mine!
    Dă tăria Ta robului Tău
        şi mântuieşte-l pe fiul slujitoarei Tale[a]!
17 Înfăptuieşte un semn care să arate bunătatea Ta faţă de mine,
    ca astfel duşmanii mei să vadă şi să fie făcuţi de ruşine
        pentru că Tu, Doamne, m-ai ajutat şi m-ai mângâiat.

Footnotes:

  1. Psalmii 86:16 Sau: pe credinciosul Tău fiu.

Psalmul 85 = 86 , Traducerea Bartolomeu Anania

O rugaciune a lui David

1Pleacă-Ţi, Doamne, auzul şi ascultă-mă,
că sărac şi lipsit sunt eu;

2păzeşte-mi sufletul, că sfânt (nota : Asupra cuvântului hósios vezi nota de la 4, 3. Aici însă e mult mai important, fiindcă traducerea lui prin „sfânt“ e de natură să nedumerească şi să intrige. Tălmăcirile din ebraică oscilează între „dumnezeiesc“ (RSV), „credincios“ (în sensul de „fidel“) (TOB, OSTY), „prietenul Tău“ (BJ), „credincios înaintea Ta“ (ed. rom. 1936), „cucernic“ (GALA), „cuvios“ (ediţiile româneşti curente). Totuşi: „sfânt“ (VULGATA – „quia sanctus sum“ – şi KJV – „for I am holy“). Fericitul Augustin interpretează stihul întemeindu-se pe sensul de „sfânt“, în care vede lumina profetică: Nu văd cine ar putea să afirme: „eu sunt sfânt“, în afară de Acela care a fost fără păcat în lume. Acela prin Care păcatele toate au fost nu săvârşite, ci iertate. El rosteşte aceste cuvinte din poziţia de rob pe care Şi-a asumat-o (Flp 2, 7). Iisus Hristos era în acelaşi timp: ca Dumnezeu, egal cu Tatăl; ca rob, cap al Bisericii. Aşadar, când aud: „că sfânt sunt eu“, Îi recunosc vocea. Dar nici pe a mea nu o exclud, de vreme ce Biserica e Trupul Său, inseparabilă de Cap, şi de vreme ce eu sunt mădular al Bisericii, de asemenea inseparabil de Capul ei. Dacă s'a spus: „Fiţi sfinţi, că sfânt sunt Eu, Domnul, Dumnezeul vostru“ (Lv 19, 2), atunci Trupul lui Hristos poate să-şi ia îndrăzneală, iar Omul care „de la marginile pământului către Tine a strigat“ (Ps 60, 2) poate îndrăzni împreună cu Capul său – şi sub Capul său – să strige: „că sfânt sunt eu“, deoarece el a primit harul sfinţeniei, harul Botezului şi iertarea păcatelor.) sunt eu;
Dumnezeul meu, mântuieşte-l pe robul Tău,
pe cel ce nădăjduieşte'n Tine.

3Miluieşte-mă, Doamne, că spre Tine voi striga toată ziua;

4veseleşte sufletul robului Tău,
că spre Tine, Doamne, mi-am ridicat sufletul.

5Că Tu, Doamne, eşti bun şi blând
şi mult-milostiv tuturor celor ce Te cheamă.

6Ascultă-mi, Doamne, rugăciunea
şi ia aminte la glasul rugii mele. (nota : În aceste două stihuri sunt folosite două cuvinte cu înţeles foarte apropiat, dar deosebite ca nuanţă: în primul, prosevhé = rugăciunea pe care cineva o face pentru sine şi, în al doilea, déisis = rugăciunea pe care cineva o face pentru altul sau pentru alţii, rugăciune de mijlocire. Pe linia interpretării Fericitului Augustin se poate nota că prima e rugăciunea „robului“, iar cea de a doua e rugăciunea mijlocitorului. (Limbile moderne nu au echivalenţe pentru aceste nuanţe).)

7Spre Tine am strigat eu în ziua necazului,
fiindcă Tu m'ai auzit.

8Nimeni nu-i asemenea Ţie între dumnezei, (nota : Sf. Antonie cel Mare: „Prin dumnezei se înţeleg aceia care, deşi creaţi, au devenit părtaşi ai Cuvântului, aşa cum El Însuşi spune: Scriptura (deci, Dumnezeu) „i-a numit dumnezei pe aceia către care a fost cuvântul lui Dumnezeu“ (In 10, 35).)Doamne,
şi nici oricare alte fapte nu sunt ca faptele Tale.

9Toate neamurile pe care le-ai făcut vor veni
şi se vor închina înaintea Ta, Doamne,
şi vor preamări numele Tău,

10că mare eşti Tu, Cel ce faci minuni,
numai Tu singur eşti Dumnezeu.

11Călăuzeşte-mă, Doamne, pe calea Ta
şi voi umbla întru adevărul Tău;
veselească-se inima mea, ca să se teamă de numele Tău.

12Mărturisi-mă-voi Ţie, Doamne, Dumnezeul meu, cu toată inima mea
şi'n veac voi preamări numele Tău.

13Că mare este mila Ta spre mine,
sufletul mi l-ai izbăvit din iadul cel mai de jos.

14Dumnezeule, călcătorii de lege s'au ridicat împotrivă-mi
şi adunarea celor tari a căutat după sufletul meu;
şi nu pe Tine Te-au pus înaintea lor.

15Dar Tu, Doamne, Dumnezeule, Tu eşti îndurat şi milostiv,
îndelung-răbdător, mult-milostiv şi adevărat.

16Caută spre mine şi mă miluieşte,
tăria Ta dă-i-o slugii Tale
şi mântuieşte-l pe fiul slujnicei Tale.

Psalmul 86(85) , psalmul 14 din volumul 3 al imnologiei iudaice ,  o rugaciune a lui David pentru readucerea bucuriei , rugaciunea celui neprihanit in ziua necazului,

- liturgia ebraica a introdus psalmul in liturgia penitentiala de Kippur

- bisericile traditionale foloseste psalmul la inceputul "Postului Mare"

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.85

Psalmul 85 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Catre mai marele cantaretilor. Un psalm al fiilor lui Core.) Tu ai fost binevoitor cu tara Ta, Doamne! Ai adus inapoi pe prinsii de razboi ai lui Iacov;

2. ai iertat nelegiuirea poporului Tau,

3. i-ai acoperit toate pacatele; - (Oprire) Ti-ai abatut toata aprinderea si Te-ai intors din iutimea maniei Tale.

4. Intoarce-ne iarasi, Dumnezeul mantuirii noastre! Inceteaza-Ti mania impotriva noastra!

5. In veci Te vei mania pe noi? In veci Iti vei lungi mania?

6. Nu ne vei inviora iarasi, pentru ca sa se bucure poporul Tau in Tine?

7. Arata-ne, Doamne, bunatatea Ta si da-ne mantuirea Ta!

8. Eu voi asculta ce zice Dumnezeu, Domnul: caci El vorbeste de pace poporului Sau si iubitilor Lui, numai ei sa nu cada iarasi in nebunie.

9. Da, mantuirea Lui este aproape de cei ce se tem de El, pentru ca in tara noastra sa locuiasca slava.

10. Bunatatea si credinciosia se intalnesc, dreptatea si pacea se saruta.

11. Credinciosia rasare din pamant, si dreptatea priveste de la inaltimea cerurilor.

12. Domnul ne va da si fericirea, si pamantul nostru isi va da roadele.

13. Dreptatea va merge si inaintea Lui, si-L va si urma, calcand pe urmele pasilor Lui!

Psalmul 85, Noua Traducere in Limba Romana

Pentru dirijor. Al korahiţilor. Un psalm.

Doamne, Tu ai fost binevoitor cu ţara Ta,
    aducând înapoi pe prizonierii lui Iacov.
Ai iertat vina poporului Tău,
    acoperindu-i toate păcatele.Sela
Ţi-ai oprit toată furia,
    ai renunţat la mânia Ta aprinsă!

Dumnezeul mântuirii noastre, adu-ne înapoi
    şi opreşte-Ţi supărarea faţă de noi!
Oare să te fi mâniat Tu pe noi pe vecie?
    Vei continua Tu să te mânii din generaţie în generaţie?
Oare să nu ne înviorezi Tu din nou,
    ca astfel poporul Tău să se bucure iarăşi de Tine?
Doamne, arată-ne iarăşi îndurarea Ta!
    Dă-ne din nou mântuirea Ta!

Eu voi asculta ce vorbeşte Dumnezeu, Domnul,
    căci El promite pacea poporului Său şi credincioşilor Săi,
        numai ei să nu se întoarcă la nebunie.
Într-adevăr, mântuirea Lui este aproape de cei ce se tem de El,
    pentru ca slava să locuiască în ţara noastră.

10 Îndurarea şi credincioşia se întâlnesc,
    iar dreptatea şi pacea se sărută.
11 Adevărul răsare din pământ,
    iar dreptatea priveşte din ceruri.
12 Da, Domnul dă ceea ce este bun,
    iar pământul nostru îşi dă rodul.
13 Dreptatea merge înaintea Lui
    şi pregăteşte calea pentru paşii Săi.

Psalmul 84 = 85 , Traducerea Bartolomeu Anania

Pentru sfarsit ; un psalm al fiilor lui Core

1Binevoit-ai, Doamne, ţării Tale,
întors-ai robimea lui Iacob.

2Fărădelegile poporului Tău le-ai trecut cu vederea,
păcatele lor le-ai acoperit. (nota : Fericitul Augustin insistă asupra caracterului profetic al Psalmilor. Vechiul Testament nu e altceva decât prefigurarea celui Nou. Psalmistul vorbeşte de fapte viitoare folosind verbele la timpul trecut, pentru că în faţa lui Dumnezeu evenimentele ce se vor petrece sunt ca şi cum ele s'ar fi petrecut. Istoriceşte, fiii lui Iacob (ai lui Israel) au fost de mai multe ori duşi în robie şi eliberaţi; eliberaţi însă pentru că Dumnezeu le-a trecut cu vederea fărădelegile şi le-a acoperit păcatele. Aceasta înseamnă că adevărata robie a omului este de ordin spiritual: înrobirea la care-l supune păcatul. De îndată ce se căieşte şi păcatele îi sunt iertate, el redevine liber.)

3Mânia Ţi-ai potolit-o,
de la iuţimea mâniei Tale Te-ai întors.

4Întoarce-ne şi pe noi, Dumnezeul mântuirii noastre,
mânia Ta întoarce-Ţi-o dinspre noi.

5Oare în veci Te vei mânia pe noi,
sau din neam în neam Îţi vei întinde mânia?

6Întorcându-Te Tu, Dumnezeule, pe noi ne vei via (nota : „a via“: vechi şi frumos cuvânt românesc, aproape ieşit din folosinţă (nu însă şi din dicţionare); el traduce grecescul záo, dar în forma zòo = „a menţine în viaţă“, „a menţine viaţa“, „a dăinui“, folosit în V. T. numai aici şi la 79, 18.)

şi poporul Tău se va veseli întru Tine.

7Doamne, arată-ne mila Ta
şi dă-ne mântuirea Ta!

8Auzi-voi ce va grăi întru mine Domnul Dumnezeu,
că pace va grăi El peste poporul Său
şi peste cei cuvioşi ai Săi
şi peste cei ce-şi întorc inima spre El.

9Da, aproape-i mântuirea Lui de cei ce se tem de El,
pentru ca'n ţara noastră să-şi facă slava sălaş.

10Mila şi adevărul s'au întâmpinat,
dreptatea şi pacea s'au sărutat;

11adevărul din pământ a răsărit
şi dreptatea din cer a privit. (nota: Aceste două versete reprezintă unul dintre cele mai frumoase pasaje ale Psaltirii. Cassiodor tâlcuieşte: E vorba de întâlnirea celor două Testamente: cel Nou, prin care mila (graţia, harul) lui Dumnezeu ne-a făcut liberi, şi cel Vechi, în care sălăşluieşte adevărul rostit prin lege şi profeţi. Ele se întâlnesc nu pentru a-şi menţine opoziţia, ci pentru a deveni una. Adevărul a răsărit din pământ atunci când Cuvântul S'a făcut trup din Fecioara Maria, iar dreptatea a privit din cer atunci când Fiul lui Dumnezeu va fi venit (pe norii cerului) să judece lumea. Ultimele două stihuri pot avea şi un înţeles duhovnicesc: adevărul răsare din pământ atunci când păcătosul, cu părere de rău, îşi mărturiseşte păcatele; dreptatea priveşte din cer în clipa când Dumnezeu, prin duhovnic, i le iartă.)

12Că Domnul va da bunătate,
iar pământul nostru îşi va da rodul;

13dreptatea va merge înaintea Lui
şi-I va pune paşii pe cale.

Psalmul 85(84) , un psalm al fiilor lui Core, prin care se multumeste Domnului ca este binevoitor eliberand prizonierii , se cere iertare si o noua inviorare, rugaciune pentru poporul care s-a intors din robie

- unii considera ca prin acest psalm , Biserica multumeste Domnului ca a inceput odata cu prima Lui venire in trup, a rascumpararii lumii, si se roaga pentru desavarsirea operei incepute

- oricine care primeste harul este un exilat care se intoarce in patrie

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.84

Psalmul 84 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Catre mai marele cantaretilor. De cantat pe ghitit. Un psalm al fiilor lui Core.) Cat de placute sunt locasurile Tale, Doamne al ostirilor!

2. Sufletul meu suspina si tanjeste de dor dupa curtile Domnului, inima si carnea mea striga catre Dumnezeul cel Viu!

3. Pana si pasarea isi gaseste o casa acolo, si randunica un cuib unde isi pune puii… Ah! altarele Tale, Doamne al ostirilor, imparatul meu si Dumnezeul meu!

4. Ferice de cei ce locuiesc in Casa Ta! Caci ei tot mai pot sa Te laude. - (Oprire)

5. Ferice de cei ce-si pun taria in Tine, in a caror inima locuieste increderea.

6. Cand strabat acestia valea plangerii, o prefac intr-un loc plin de izvoare, si ploaia timpurie o acopera cu binecuvantari.

7. Ei merg din putere in putere si se infatiseaza inaintea lui Dumnezeu in Sion.

8. Doamne Dumnezeul ostirilor, asculta rugaciunea mea! Ia aminte, Dumnezeul lui Iacov! - (Oprire)

9. Tu, care esti scutul nostru, vezi, Dumnezeule, si priveste fata unsului Tau!

10. Caci mai mult face o zi in curtile Tale decat o mie in alta parte; eu vreau mai bine sa stau in pragul Casei Dumnezeului meu, decat sa locuiesc in corturile rautatii!

11. Caci Domnul Dumnezeu este un soare si un scut, Domnul da indurare si slava, si nu lipseste de niciun bine pe cei ce duc o viata fara prihana.

12. Doamne al ostirilor, ferice de omul care se increde in Tine!

Psalmul 84 , Noua Traducere in Limba Romana

Pentru dirijor. De cântat în ghitit[a]. Al korahiţilor. Un psalm.

Cât de plăcute sunt Lăcaşurile Tale,
    Doamne al Oştirilor[b]!

Sufletul meu tânjeşte şi suspină
    după curţile Domnului.
Inima şi trupul meu strigă de bucurie
    către Dumnezeul cel Viu.

Chiar şi pasărea îşi găseşte o casă,
    chiar şi rândunica îşi găseşte un cuib pentru ea,
        un loc unde să-şi pună puii,
un loc la altarele Tale,
    Doamne al Oştirilor, Împăratul meu şi Dumnezeul meu!
Ferice de cei ce locuiesc în Casa Ta,
    căci ei Te laudă mereu!Sela
Ferice de oamenii a căror tărie este în Tine
    şi a căror inimă se îndreaptă spre înălţimile Sionului.
Când străbat aceştia valea Plângerii[c],
    ei o prefac într-un loc cu izvoare,
        pe care ploaia timpurie îl acoperă cu iazuri[d].
Ei merg din putere în putere
    şi se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu, în Sion.
Doamne, Dumnezeul Oştirilor[e], ascultă-mi rugăciunea!
    Pleacă-Ţi urechea, Dumnezeule al lui Iacov!Sela
Scut al nostru, ia aminte, Dumnezeule!
    Priveşte cu bunăvoinţă la faţa unsului Tău!

10 Mai bine o zi în curţile Tale,
    decât o mie în altă parte.
Mai bine stau[f] în pragul Casei[g] Dumnezeului meu,
    decât să locuiesc în corturile răutăţii.
11 Căci Domnul Dumnezeu este soare şi scut;
    El dă îndurare şi slavă.
        Nu lipseşte de bine pe cei ce umblă în integritate.

12 Doamne al Oştirilor,
    ferice de omul care-şi pune încrederea în Tine!

Footnotes:

  1. Psalmii 84:1 Titlu. Vezi Ps. 8
  2. Psalmii 84:1 Ebr.: YHWH Ţevaot; şi în vs. 3, 12
  3. Psalmii 84:6 Lit.: valea Baca, cu referire, probabil, la o vale aridă, situată pe drumul peregrinilor spre Ierusalim; este posibil ca autorul să fi avut în vedere şi un joc de cuvinte bazat pe asonanţă (cuvinte care sună asemănător, dar se scriu diferit şi au înţelesuri diferite) între numele văii şi specificul ei (o zonă aridă, lipsită de apă) şi substantivul plângere, de unde unele traduceri au redat Valea Plângerii
  4. Psalmii 84:6 Sau: de binecuvântări; berekot (iazuri)-berakot (binecuvântări)
  5. Psalmii 84:8 Ebr.: YHWH Elohim Ţevaot
  6. Psalmii 84:10 Sau: o mie unde aleg eu într-alt loc. / Am ales să stau mai bine
  7. Psalmii 84:10 Sau: Mai bine să păzesc porţile Casei

Psalmul 83 = 84 ,Traducerea Bartolomeu Anania

Pentru sfarsit ; fiilor lui Core , cu privire la teascurile de vin

1Cât sunt de iubite locaşurile Tale, Doamne al puterilor!

2Tânjeşte şi se sfârşeşte sufletul meu după curţile Domnului;(nota : Dacă veţi merge la curţile regilor, acolo nu veţi auzi vorbindu-se decât despre bogăţie, putere sau glorie; nimic despre cele duhovniceşti. Doar aici, în casa lui Dumnezeu, auziţi vorbindu-se numai despre suflet, viaţă, de ce anume ne-am născut, de ce trăim un anume timp pe pământ, cum părăsim această viaţă şi cum intrăm în cealaltă (Sf. Ioan Hrisostom).)

inima mea şi trupul meu s'au bucurat în Dumnezeu Cel-viu.

3Că până şi vrabia şi-a aflat o casă
şi turtureaua cuib unde-şi va pune puii:
în chiar altarele Tale, Doamne al puterilor,
Împăratul meu şi Dumnezeul meu!

4Fericiţi sunt cei ce locuiesc în casa Ta,
în vecii vecilor Te vor lăuda.

5Fericit e omul al cărui ajutor e de la Tine, Doamne;
suişuri în inima sa şi-a făcut, (nota : Sf. Grigorie de Nazianz: „După ce ne-am păzit cu grijă sufletul, după ce ne-am făcut suişuri în inimă, după ce am desfundat ogorul înţelenit (cf. Ir 4, 4) şi după ce am semănat întru dreptate (cf. Pr 11, 18), să ne luminăm cu lumina cunoştinţei şi apoi să vorbim despre înţelepciunea lui Dumnezeu cea ascunsă în taină (1 Co 2, 7) şi să-i luminăm şi pe alţii“.)

6în valea plângerii, în locul ce i s'a rânduit;
că binecuvântare va da dătătorul de lege.

7Merge-vor din putere în putere,
Dumnezeul dumnezeilor va fi văzut în Sion.

8Doamne, Dumnezeul puterilor, ascultă-mi rugăciunea,
pleacă-Ţi auzul, Dumnezeule al lui Iacob!

9Tu, ocrotitorul nostru, vezi, Dumnezeule,
şi caută la faţa unsului Tău!

10Că mai bună e o zi în curţile Tale decât mii pe oareunde;(nota : „pe oareunde“: completare cerută de logica gramaticală.)

am ales: mai degrabă să fiu lepădat în casa Dumnezeului meu (nota : „meu“, în Codicii Vaticanus şi Sinaiticus.)

decât să locuiesc în sălaşele păcătoşilor.

11Fiindcă milă şi adevăr iubeşte Domnul,
har şi slavă va dărui Dumnezeu;
Domnul nu-i va lipsi de bunătăţi
pe cei ce umblă întru nerăutate.

12Doamne al puterilor,
fericit e omul cel ce nădăjduieşte'n Tine!

Psalmul 84(83) , Psalmul 13 din volumul 3 al imnologiei iudaice ,  un psalm al fiilor lui Core, prin care-si exprima dragostea fata de Casa Domnului, dorul dupa lacasul Domnului,

- psalmul a fost destinat ca sa fie folosit la portile Templului ca text liturgic de intrare (impreuna cu psalmii 15 si 24)

- este folosit la consacrarea unei noi biserici locale

- exprima bucuria si abandonarea in Dumnezeu a celui care traieste in harul Sau , exprima bucuria de a trai in Biserica

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.83

Psalmul 83 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O cantare. Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, nu tacea! Nu tacea si nu Te odihni, Dumnezeule!

2. Caci iata ca vrajmasii Tai se framanta, si cei ce Te urasc inalta capul.

3. Fac planuri pline de viclesug impotriva poporului Tau si se sfatuiesc impotriva celor ocrotiti de Tine.

4. "Veniti", zic ei, "sa-i nimicim din mijlocul neamurilor, ca sa nu se mai pomeneasca numele lui Israel!"

5. Se strang toti cu o inima, fac un legamant impotriva Ta:

6. corturile lui Edom si ismaelitii, Moabul si hagarenitii,

7. Ghebal, Amon, Amalec, filistenii cu locuitorii Tirului.

8. Asiria se uneste si ea cu ei si isi imprumuta bratul ei copiilor lui Lot. (Oprire)

9. Fa-le ca lui Madian, ca lui Sisera, ca lui Iabin la paraul Chison,

10. care au fost nimiciti la En-Dor, si au ajuns un gunoi pentru ingrasarea pamantului.

11. Capeteniilor lor fa-le ca lui Oreb si Zeeb, si tuturor domnilor lor ca lui Zebah si Talmuna!

12. Caci ei zic: "Sa punem mana pe locuintele lui Dumnezeu!"

13. Dumnezeule, fa-i ca vartejul de praf, ca paiul luat de vant,

14. ca focul care arde padurea si ca flacara care aprinde muntii!

15. Urmareste-i astfel cu furtuna Ta si baga groaza in ei cu vijelia Ta!

16. Acopera-le fata de rusine, ca sa caute Numele Tau, Doamne!

17. Sa fie rusinati si ingroziti pe vecie, sa le roseasca obrazul de rusine si sa piara!

18. Ca sa stie ca numai Tu, al carui nume este Domnul, Tu esti Cel Preainalt pe tot pamantul.

Psalmul 83, Noua Traducere in Limba Romana

Un cântec. Un psalm al lui Asaf

Dumnezeule, să nu păstrezi tăcerea!
    Să nu taci şi să nu rămâi mut, Dumnezeule!
Iată că duşmanii Tăi vociferează
    şi cei ce Te urăsc îşi ridică fruntea.
Uneltesc împotriva poporului Tău,
    fac planuri împotriva celor ocrotiţi de Tine.
Ei spun astfel: „Haidem să-i nimicim ca neam
    şi să nu mai fie amintit numele lui Israel!“

Iată-i pe cei care au hotărât într-un gând
    să încheie un legământ împotriva Ta:
corturile Edomului şi ismaeliţii,
    Moabul şi hagareniţii[a],
Ghebal[b], Amon şi Amalek,
    Filistia şi locuitorii Tirului;
de asemenea, li s-a alăturat şi Asiria,
    punându-şi braţul alături de cel al fiilor lui Lot.Sela
Fă-le ca lui Midian,
    ca lui Sisera şi lui Iabin la uedul Chişon,
10 care au fost nimiciţi la En-Dor,
    ajungând bălegar pentru pământ!
11 Nobililor lor fă-le ca lui Oreb şi lui Zeeb,
    iar tuturor prinţilor lor fă-le ca lui Zebah şi lui Ţalmuna,
12 căci ei zic: „Să punem mâna
    pe păşunile lui Dumnezeu!“

13 Dumnezeul meu, fă-i un vârtej de praf,
    o pleavă luată de vânt,
14 un foc ce mistuie pădurea,
    o flacără ce aprinde munţii!
15 Aşa urmăreşte-i cu furtuna Ta
    şi îngrozeşte-i cu vijelia Ta!
16 Umple-le faţa de ruşine,
    ca să ajungă să caute Numele Tău, Doamne!
17 Să fie făcuţi de ruşine şi îngroziţi în veci de veci!
    Să fie daţi de ruşine şi să piară!
18 Şi să ştie astfel că Tu, al Cărui Nume este Domnul,
    Tu şi numai Tu eşti Cel Preaînalt peste întreg pământul!

Footnotes:

  1. Psalmii 83:6 Urmaşi ai lui Agar; sau: hagriţi, urmaşi ai lui Hagri (1 Cron. 11:38; 27:31)
  2. Psalmii 83:7 Biblos

Psalmul 82 = 83 , Traducerea Bartolomeu Anania

Un psalm-cantare a lui Asaf

1Dumnezeule, cine va fi asemenea Ţie? (nota : Folosind acest citat, Sf. Atanasie cel Mare demonstrează că el se referă la oameni, iar nu la Fiul lui Dumnezeu (cum susţinea erezia ariană); creatura, schimbătoare, nu poate fi asemenea Creatorului, care e neschimbător. Fiul nu era „asemenea“ Tatălui, ci de-o-fiinţă (identic) cu El, fiind El Însuşi necreat: „Eu şi Tatăl Meu una suntem“ (In 10, 30).)

Să nu taci şi nici să Te domoleşti, Dumnezeule! (nota : Fer. Ieronim: Această rugă-îndemn vine din partea unui om care e liniştit şi tace, adică a unui om drept, împăcat cu propriul său duh.)

2Că, iată, vrăjmaşii Tăi au fremătat (nota : Adică au început să facă zgomot, să creeze tumult, să foşgăie într'o mare de glasuri indistincte; imagine auditivă, precedând-o pe cea următoare, vizuală.)

şi cei ce Te urăsc şi-au ridicat capul.

3Împotriva poporului Tău au uneltit
şi împotriva sfinţilor Tăi s'au sfătuit.(nota : Duşmanii fiilor lui Israel sunt duşmanii lui Dumnezeu.)

4Zis-au: „Veniţi!, să-i nimicim de tot ca neam,
şi numele lui Israel nicicum să mai fie pomenit!“

5Că ei într'un gând s'au sfătuit împotriva lui;
împotriva Ta legământ au făcut

6corturile (nota : Idumeii (Edomiţii) şi alte popoare nomade sau seminomade locuiau în corturi; aici cuvântul corturi are conotaţie de „trib“ sau „tabără“. Cele enumerate mai jos făceau parte dintre duşmanii tradiţionali ai lui Israel.) Idumeilor şi ale Ismaeliţilor,
ale Moabului şi Agarienilor,

7ale lui Ghebal şi Amon şi Amalec
şi ale străinilor de pe lângă locuitorii Tirului.

8Că până şi Asur a venit împreună cu ei,
ajutor li s'au făcut fiilor lui Lot.

9Fă-le lor ca lui Madian şi lui Sisera
şi ca lui Iabin la pârâul Chişon;

10nimiciţi au fost în Endor,
ca nişte gunoaie (nota : Expresia originală e mai tare: „ca o balegă“.) i-au devenit pământului.

11Fă din mai-marii lor ce-ai făcut din Oreb şi din Zeeb
şi din Zebah şi din Ţalmuna, da, pe toţi mai-marii lor

12care ziceau: „Să luăm pentru noi ca moştenire jertfelnicul lui Dumnezeu!

13Dumnezeul meu, fă-i ca pe o roată,
ca pe o trestie în faţa vântului,

14ca pe un foc ce va arde pădurea,
ca pe o văpaie ce va mistui munţii;

15aşa îi vei alunga Tu cu viforul Tău
şi'ntru urgia Ta îi vei umple de groază.

16Umple feţele lor cu ocară
şi vor căuta la numele Tău, Doamne.

17Să se ruşineze şi să se'ngrozească în veacul veacului,
înfruntaţi să fie şi nimiciţi.

18Şi să cunoască ei că numele Tău este Domnul;
numai Tu eşti Cel-Preaînalt peste tot pământul.

Psalmul 83(82) ,  cu acest psalm se incheie ciclul de psalmi scrisi de Asaf in al treilea volum al imnologiei iudaice, scrierile lui fiind cele mai multe din acest volum ,psalmii lui incepand volumul, este o rugaciune adresata lui Dumnezeu ca sa elibereze pe poporul Lui din mijlocul dusmanilor , rugaciune de blestem (v.9-12) un strigat pentru dreptate. rugaciune impotriva coalitiei popoarelor vecine 

- traditia iudaica foloseste acest psalm ca rugaciune de diminiata in ziua a sasea , era folosit si pe vreme de razboi,

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.82

Psalmul 82 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu sta in adunarea lui Dumnezeu; El judeca in mijlocul dumnezeilor.

2. - "Pana cand veti judeca stramb si veti cauta la fata celor rai? - (Oprire)

3. Faceti dreptate celui slab si orfanului, dati dreptate nenorocitului si saracului,

4. scapati pe cel nevoias si lipsit, izbaviti-i din mana celor rai."

5. Dar ei nu vor sa stie de nimic, nu pricep nimic, ci umbla in intuneric; de aceea se clatina toate temeliile pamantului.

6. Eu am zis: "Sunteti dumnezei, toti sunteti fii ai Celui Preainalt."

7. Insa veti muri ca niste oameni, veti cadea ca un domnitor oarecare."

8. Scoala-Te, Dumnezeule, si judeca pamantul! Caci toate neamurile sunt ale Tale.

Psalmul 82, Noua Traducere in Limba Romana

Un psalm al lui Asaf.

Dumnezeu Îşi ia locul în adunarea lui Dumnezeu;
    El judecă în mijlocul „dumnezeilor[a]“.
„Până când veţi mai judeca cu nedreptate
    şi veţi continua să-i favorizaţi pe cei răi?Sela
Faceţi dreptate celui sărman şi orfanului,
    daţi dreptate celui nevoiaş şi lipsit!
Scăpaţi-l pe cel sărman şi pe cel amărât,
    izbăviţi-i din mâna celor răi!“

Dar ei nici nu ştiu, nici nu pricep;
    umblă în întuneric;
        de aceea se clatină temeliile pământului.

Eu am zis: „Sunteţi «dumnezei»,
    fii ai Celui Preaînalt, cu toţii.
Cu siguranţă, însă, veţi muri ca nişte oameni de rând
    şi veţi cădea ca orice alt conducător.“

Ridică-Te, Dumnezeule, şi judecă pământul,
    căci Tu iei în stăpânire toate neamurile!

Footnotes:

  1. Psalmii 82:1 Ebr.: elohim, termen care poate avea sensurile următoare: Dumnezeu, dumnezei, fiinţe cereşti (îngeri) sau judecători; şi în v. 6

Psalmul 81 = 82 , Traducerea Bartolomeu Anania

1Dumnezeu a stat în adunare de dumnezei
şi în mijloc pe dumnezei îi va osebi (nota : diakríno = „a osebi“, „a separa“, „a deosebi“, „a discerne“ (din ochi sau dintr'un punct de vedere). Acest psalm a fost şi rămâne o piatră de încercare pentru exegeţi, cu atât mai mult cu cât formularea ebraică a versetului sună astfel: „Dumnezeu a şezut în adunarea dumnezeiască, / în mijlocul dumnezeilor judecă“. De aici, supoziţia că ar fi vorba de un consiliu ceresc alcătuit din dumnezei (semi-zei?) sau îngeri. Această interpretare e contrazisă de context (vezi versetul următor), dar şi de afirmaţia Sfântului Pavel că unele entităţi cereşti sunt numite „dumnezei“ numai prin abuz (1 Co 8, 5-6). Alţii cred că ar fi vorba de zeităţile popoarelor păgâne ale Canaanului, pe care le judecă (şi le osândeşte) Dumnezeul lui Israel. Toate acestea însă se limitează la apectul juridic sau la cel istoric, ignorând sau refuzând valenţele profetice ale psalmului. Cassiodor e acela care vede în acest verset fulgerătoarea prefigurare a lui Dumnezeu care va locui printre oameni, Cel despre Care Ioan Botezătorul avea să spună: „În mijlocul vostru Se află Acela pe Care voi nu-L ştiţi“ (In 1, 26), adică Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, El Însuşi Dumnezeu. Cât despre oameni, numeroase sunt locurile din Sfânta Scriptură în care ei sunt numiţi „fii ai lui Dumnezeu“, şi chiar „dumnezei“, aşa cum se vede şi din versetul 6 al acestui psalm (citat de Însuşi Iisus în sprijinul propriei Sale dumnezeiri – In 10, 34). Cândva Iahvé îi spusese lui Moise: „Iată, Eu i te dau lui Faraon pe tine drept dumnezeu“ (Iş 7, 1). Evident, atributul de „dumnezei“ nu se poate referi la natura fiinţei, de vreme ce numai Dumnezeu este Dumnezeire, ci la o anume funcţie. Or, în Versiunea Ebraică, cuvântul „dregător“, „judecător“, din Iş 21, 6 şi 22, 8-9 are sensul de „dumnezeu“ în virtutea faptului că dreptul magistratului sau al dregătorului (de a pronunţa o sentinţă discreţionară) derivă din aceea a lui Dumnezeu. Aşadar, Hristos-Dumnezeu a stat în adunarea (synagogé) de dumnezei-judecători (oameni) şi în mijloc (fiind El în centrul adunării) pe dumnezeii-judecători îi va osebi unii de alţii, adică pe cei nedrepţi de cei corecţi, celor dintâi adresându-le întrebarea din versetul următor.

2Până când veţi judeca voi cu nedreptate
şi-i veţi acoperi pe păcătoşi (nota : Literal: „veţi lua asupra voastră (lambánete) persoanele (prósopa) păcătoşilor?“ Dacă primul stih se referă la injustiţia comisivă (a condamna pe cineva pe nedrept), acesta vizează injustiţia omisivă (a nu condamna pe cineva care merită să fie pedepsit).?

3Cumpăniţi asupra orfanului şi săracului (nota : Aici kríno, în sensul de „a estima“, „a aprecia“; altfel spus: Nu-l judecaţi în grabă pe cel sărman, ca pe unul ce nu se poate apăra.),
faceţi dreptate celui smerit, celui sărman.

4Scăpaţi-l pe cel sărman şi pe cel nevoiaş,
din mâna păcătosului scăpaţi-l!

5Ei (nota : „Ei“: judecătorii, dregătorii nedrepţi.) n'au ştiut şi nici n'au priceput,
ei umblă'n întuneric:
toată aşezarea (nota : Literal: „toate temeliile“.)pământului se clatină.

6Eu am zis: „Dumnezei sunteţi voi,
şi toţi sunteţi fii ai Celui-Preaînalt;“ (nota : Dumnezeu S'a făcut om pentru ca omul să devină dumnezeu (Sf. Atanasie cel Mare). Mistica răsăriteană vorbeşte frecvent de îndumnezeirea omului, dar nu prin natură, ci prin participare la lumina cea necreată, prin energiile divine, ca un corolar al vieţii lui duhovniceşti. „Precum fierul aprins se face şi el foc, dar nu se preface în foc (nu-şi schimbă natura), ci prin transmitere şi părtăşie (atâta vreme cât se află împreună cu focul), şi precum fierul devine şi scaun al focului, întrucât focul se aşază şi se odihneşte în fier, aşa şi mintea se face duh şi tron al Duhului prin naştere din Duhul sau prin unire cu El şi părtăşie de la El, Dumnezeu învăluind în chip vădit mintea şi unindu-Se cu ea şi odihnindu-Se în ea ca într'un scaun“ (Patriarhul Calist).)

7dar voi ca nişte oameni muriţi
şi ca unul din dregători cădeţi (nota : Aici „ca nişte“ şi „ca unul“ nu sunt sintagme comparative, ci întăritoare: voi muriţi omeneşte, datorită naturii voastre muritoare. Fiecare om botezat poartă în sine o îndumnezeire virtuală, dar depinde numai de conlucrarea dintre el şi Dumnezeu (synergía) ca ea să devină reală; ea însă se realizează în om fără ca omul să-şi schimbe natura (muritoare, supusă căderii).)

8Scoală-Te, Dumnezeule, judecă pământul,
că'n stăpânirea Ta sunt toate neamurile!

Psalmul 82(81) , psalmul 10 din volumul 3 al imnologiei iudaice ,Dumnezeu este in mijlocul poporului Sau, El judeca pe judecatorii poporului , judecata lui Dumnezeu asupra judecatorilor nedrepti ,

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.81

Psalmul 81, Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Catre mai marele cantaretilor. De cantat pe ghitit. Un psalm al lui Asaf.) Cantati cu veselie lui Dumnezeu, care este taria noastra! Inaltati strigate de bucurie Dumnezeului lui Iacov!

2. Cantati o cantare, sunati din toba, din harpa cea placuta si din lauta!

3. Sunati din trambita la luna noua, la luna plina, in ziua sarbatorii noastre!

4. Caci aceasta este o Lege pentru Israel, o porunca a Dumnezeului lui Iacov.

5. El a randuit sarbatoarea aceasta pentru Iosif, cand a mers impotriva tarii Egiptului… Atunci am auzit un glas pe care nu l-am cunoscut: -

6. "I-am descarcat povara de pe umar, si mainile lui nu mai tin cosul.

7. Ai strigat in necaz, si te-am izbavit; ti-am raspuns in locul tainic al tunetului si te-am incercat la apele Meriba. - (Oprire)

8. Asculta, poporul Meu, si te voi sfatui; Israele, de M-ai asculta!

9. Niciun dumnezeu strain sa nu fie in mijlocul tau si sa nu te inchini inaintea dumnezeilor straini!

10. Eu sunt Domnul Dumnezeul tau care te-am scos din tara Egiptului; deschide-ti gura larg, si ti-o voi umple!"

11. Dar poporul Meu n-a ascultat glasul Meu, Israel nu M-a ascultat.

12. Atunci i-am lasat in voia pornirilor inimii lor, si au urmat sfaturile lor.

13. O! de M-ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel in caile Mele!

14. Intr-o clipa as infrunta pe vrajmasii lor, Mi-as intoarce mana impotriva potrivnicilor lor;

15. cei ce urasc pe Domnul L-ar lingusi, si fericirea lui Israel ar dainui in veci.

16. L-as hrani cu cel mai bun grau si l-as satura cu miere din stanca.

Psalmul 81 , Noua Traducere in Limba Romana

Pentru dirijor. De cântat în ghitit[a]. Al lui Asaf.

Strigaţi de bucurie către Dumnezeu, Tăria noastră!
    Strigaţi de veselie către Dumnezeul lui Iacov!
Înălţaţi un cântec, sunaţi din tamburine,
    din lira cea plăcută şi din harfă[b].
Suflaţi din corn la lună nouă[c],
    la lună plină, în ziua sărbătorii.
Aceasta este porunca dată lui Israel,
    hotărârea Dumnezeului lui Iacov.
Mărturia aceasta i-a dat-o lui Iosif,
    când a mers împotriva ţării Egiptului;
        acolo am auzit o limbă pe care n-o cunoşteam[d]:

„I-am luat povara de pe umăr,
    mâinile lui nu mai ţin coşul.
La necaz ai strigat, iar Eu te-am scăpat;
    ţi-am răspuns de lângă locul tainic al tunetului,
        te-am încercat la apele Meriba.Sela
Ascultă, poporul Meu, şi te voi sfătui!
    O, Israele, de M-ai asculta!
Să nu se găsească la tine nici un dumnezeu străin!
    Să nu te închini nici unui zeu!
10 Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău!
    Eu te-am adus din ţara Egiptului!
        Deschide-ţi gura şi ţi-o voi umple!“

11 Dar poporul Meu nu Mi-a ascultat glasul,
    Israel nu M-a urmat.
12 Atunci l-am lăsat în voia inimii lui încăpăţânate
    şi a trăit după propriile lui sfaturi.

13 „O, de M-ar asculta poporul Meu!
    O, de ar umbla Israel pe căile Mele!
14 Atunci i-aş supune pe duşmanii săi într-o clipă
    şi Mi-aş întoarce mâna împotriva potrivnicilor săi.“
15 Cei ce-L urăsc pe Domnul ar da înapoi în faţa Lui,
    iar soarta le-ar fi pecetluită pe vecie.
16 Pe Israel însă l-ar hrăni cu grâul cel mai bun ...
    „Chiar cu miere din stâncă te-aş sătura!“, zice Dumnezeu.

Footnotes:

  1. Psalmii 81:1 Titlu. Vezi Ps. 8
  2. Psalmii 81:2 Ebr.: nevel, instrument cu coarde asemănător lirei, având 12 coarde şi un ton grav
  3. Psalmii 81:3 Vezi Num. 28:11-15
  4. Psalmii 81:5 Sau: pe care nu o înţelegeam; se poate referi fie la noutatea revelaţiei lui YHWH, fie la limba egiptenilor.

Psalmul 80 = 81, Traducerea Bartolomeu Anania

Pentru sfarsit ; un psalm al lui Asaf despre teascurile de vin (nota : Titlul acestui psalm nu acoperă conţinutul, deoarece nicicum nu e vorba de teascuri. Aşadar, el este un simbol profetic asupra Bisericii: aşa cum prin treier grâul se separă de pleavă şi cum prin tescuire se separă vinul de ciorchine, tot astfel în Biserica luptătoare se aleg cei buni de cei ce rămân prea mult legaţi de lume (Fer. Augustin).)

1Bucuraţi-vă întru Dumnezeu, ajutorul nostru,
cu bucurie strigaţi-I Dumnezeului lui Iacob.

2Alegeţi un psalm şi aduceţi timpanul (nota : Literal: „luaţi un psalm“ (adică la alegere, din Psaltire, un psalm potrivit momentului) „şi aduceţi timpanul“, adică instrumentul care însoţeşte, de obicei, strigarea de bucurie.),
dulcea psaltire cu alăută (nota : „Alăută“ este, oarecum, echivalentul românesc pentru „ţiteră“, instrument muzical asemănător cu harpa, a cărui cutie de rezonanţă îşi are puterea jos, la bază, de unde coardele pornesc în sus. Ea este simbolul faptelor pământeşti care-şi află preţul în cer (mila devenită comoară). „Psaltire“ este echivalentul grecescului psaltérion = harpă, instrument muzical a cărui cutie de rezonanţă îşi are puterea sus, către vârf, de unde coboară cele zece coarde. Ea simbolizează cele zece porunci ale Decalogului, dar şi cele cinci simţuri ale trupului îmbinate cu cele cinci ale duhului, prin care trebuie să-L lăudăm pe Domnul (Cassiodor).)

3Sunaţi din trâmbiţă la lună nouă,
în ziua cea vestită a sărbătorii noastre! (nota : E vorba de sărbătorirea primei zile a lunii a şaptea (Evreii aveau calendar lunar) (vezi Lv 23, 24; Nm 29, 1), care preceda sărbătoarea Corturilor (Dt 31, 10).)

4Fiindcă aceasta e poruncă pentru Israel
şi judecată a Dumnezeului lui Iacob;

5El a poruncit-o drept mărturie în Iosif
când a ieşit din ţara Egiptului;
acesta a auzit o limbă pe care n'o înţelegea.(nota : Prin Iosif s'a strămutat Iacob în Egipt, cu numai şaptezeci şi cinci de suflete, pentru ca acolo să devină un popor numeros; el păstra mărturia asupra adevărurilor dumnezeieşti. Când a venit vremea ieşirii din Egipt, Dumnezeu vorbea prin „semne şi minuni“, un limbaj pe care urmaşii lui Iosif nu-l mai înţelegeau.)

6El i-a luat povara din spinare;
mâinile lui robiseră la coşuri:

7„Întru necaz M'ai chemat şi te-am izbăvit;
auzitu-te-am din taina furtunii (nota : Referire la cadrul teofanic de pe muntele Sinai.),
te-am pus la'ncercare la Apa'Ncercării (nota : = Apa Meriba)

8Ascultă, poporul Meu, şi-ţi voi grăi (nota : „şi-ţi voi grăi“: în Codicii Vaticanus şi Sinaiticus). ,
cu tine, Israele, voi vrea să stau de vorbă (nota : „a vrea să stea de vorbă“ încearcă un echivalent pentru diamartýromai = „a protesta cu scopul de a împiedica ceva“. Vezi versetele următoare.), de Mă vei auzi:

9Nu va fi un dumnezeu nou în mijlocul tău,
nici te vei închina la dumnezeu străin (nota : Sf. Ambrozie: Pe lângă sensul său istoric (zeităţile popoarelor Canaanului), acest verset poate avea şi o conotaţie hristologică: Dacă Fiul nu ar fi co-etern cu Tatăl, ci ar fi fost creat de Acesta în timp, El ar fi un dumnezeu „nou“; dacă Fiul n'ar fi co-substanţial cu Tatăl, ci ar avea o natură diferită, atunci El ar fi un dumnezeu „străin“. Aşadar, dacă poporului lui Israel i se porunceşte să nu aibă nici „dumnezeu nou“ şi nici „dumnezeu străin“, aceasta înseamnă că va trebui să aibă un Dumnezeu co-etern şi co-substanţial cu Iahvé.)

10căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
Cel ce te-am scos din ţara Egiptului.
Deschide-ţi mare gura, şi Eu o voi umple (nota : Gura va fi plină de cuvintele Domnului (vezi şi Ir 1, 9).)

11Dar poporul Meu nu Mi-a auzit glasul
şi Israel n'a căutat spre Mine.

12Şi i-am lăsat să umble după calea inimii lor,
şi au mers în căile lor.

13Dacă poporul Meu M'ar fi ascultat,
dacă Israel ar fi umblat în căile Mele,

14degrab i-aş fi umilit pe vrăjmaşii lor
şi mâna Mi-aş fi pus-o pe cei care-i asupreau“.

15Vrăjmaşii Domnului L-au minţit (nota : „Vrăjmaşii Domnului“ nu sunt păgânii, căci ei nu-I făcuseră lui Dumnezeu nici o făgăduinţă pe care ar fi călcat-o; aşadar, e vorba tot de poporul lui Israel (Cassiodor).),
dar va veni cândva şi vremea lor.

16Şi i-a hrănit din frunte de grâu
şi cu miere din stâncă i-a săturat.

Psalmul 81 , psalmul 9 din volumul 3 al imnologiei iudaice, un indemn la a canta Domnului scris de Asaf , in care vedem si Cuvantul Domnului care aminteste ce a facut pentru Israel , si care promite ca ar lupta impotriva vrajmasilor daca poporul ar asculta si umbla pe caile Domnului reinnoirea solemna a legamantului,

- psalmul 81, este folosit si astazi in liturgia sinagogala ca rugaciune de diminiata

- mentionarea sarbatorilor de luna noua, luna plina si a pelerinajului prin pustiu , s-a considerat ca psalmul a aparut cultic pentru Sarbatoarea Anului Nou, sau Sarbatoarea Corturilor

- Biserica a substituit acest psalm din liturgia ebraica in celebrarea noii aliante , cu centrul in Sarbatoarea Pastelui

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.80

Psalmul 80 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Catre mai marele cantaretilor. De cantat ca si "Crinii marturiei". Un psalm al lui Asaf.) Ia aminte, pastorul lui Israel, Tu care povatuiesti pe Iosif ca pe o turma! Arata-Te in stralucirea Ta, Tu care sezi pe heruvimi!

2. Trezeste-Ti puterea, inaintea lui Efraim, Beniamin si Manase, si vino in ajutorul nostru!

3. Ridica-ne, Dumnezeule, fa sa straluceasca fata Ta, si vom fi scapati!

4. Doamne Dumnezeul ostirilor, pana cand Te vei mania, cu toata rugaciunea poporului Tau?

5. Ii hranesti cu o paine de lacrimi si-i adapi cu lacrimi din plin.

6. Ne faci sa fim marul de cearta al vecinilor nostri, si vrajmasii nostri rad de noi intre ei.

7. Ridica-ne, Dumnezeul ostirilor! Fa sa straluceasca fata Ta, si vom fi scapati!

8. Tu ai adus o vie din Egipt, ai izgonit neamuri si ai sadit-o.

9. Ai facut loc inaintea ei, si ea a dat radacini si a umplut tara.

10. Muntii erau acoperiti de umbra ei, si ramurile ei erau ca niste cedri ai lui Dumnezeu.

11. Isi intindea mladitele pana la mare, si lastarii pana la Rau.

12. Pentru ce i-ai rupt gardul acum, de-o jefuiesc toti trecatorii?

13. O rama mistretul din padure si o mananca fiarele campului.

14. Dumnezeul ostirilor, intoarce-Te iarasi! Priveste din cer si vezi! Cerceteaza via aceasta!

15. Ocroteste ce a sadit dreapta Ta si pe fiul pe care Ti l-ai ales!…

16. Ea este arsa de foc, este taiata! De mustrarea fetei Tale, ei pier!

17. Mana Ta sa fie peste omul dreptei Tale, peste fiul omului pe care Ti l-ai ales!

18. Si atunci nu ne vom mai departa de Tine. Invioreaza-ne iarasi, si vom chema Numele Tau.

19. Doamne Dumnezeul ostirilor, ridica-ne iarasi! Fa sa straluceasca fata Ta, si vom fi scapati!

Psalmul 80, Noua Traducere in Limba Romana

Pentru dirijor. De cântat ca şi „Crinii mărturiei“. Al lui Asaf. Un psalm.

Ascultă-ne, Păstor al lui Israel,
    Tu, Care-l conduci pe Iosif ca pe o turmă!
Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor, străluceşte
    peste Efraim, Beniamin şi Manase!
Trezeşte-Ţi puterea
    şi vino să ne salvezi!

Dumnezeule, adu-ne înapoi!
    Fă să lumineze faţa Ta peste noi
        şi vom fi eliberaţi!

Doamne, Dumnezeul Oştirilor,
    până când te vei mai mânia
        la auzul rugăciunii poporului Tău?
Îi hrăneşti cu pâine plămădită cu lacrimi
    şi îi adapi cu lacrimi din plin.
Ne-ai făcut măr de discordie pentru vecinii noştri,
    spre batjocura duşmanilor noştri.
Dumnezeu al Oştirilor[a], adu-ne înapoi!
    Fă să lumineze faţa Ta peste noi
        şi vom fi eliberaţi!

Ai adus o vie din Egipt,
    ai alungat neamuri şi ai plantat-o.
I-ai făcut loc,
    iar ea a prins rădăcini
        şi a umplut ţara.
10 Munţii au fost acoperiţi de umbra viei,
    şi cedrii lui Dumnezeu de ramurile ei.
11 Îşi trimitea mlădiţele până la mare[b],
    până la râu[c] se întindeau vlăstarele ei.

12 De ce i-ai străpuns gardul
    ca să o culeagă astfel toţi cei ce trec pe drum?
13 O râmă mistreţul din pădure
    şi o pasc fiarele câmpului.
14 Dumnezeu al Oştirilor[d], întoarce-Te, Te rog!
    Priveşte din ceruri şi ia aminte!
Cercetează via aceasta,
15     rădăcina pe care a sădit-o dreapta Ta,
        fiul pe care l-ai înălţat pentru Tine!

16 Este arsă de foc şi tăiată.
    Poporul Tău piere din pricina mustrării feţei Tale.
17 Mâna Ta să fie peste omul dreptei Tale,
    peste fiul omului pe care l-ai înălţat pentru Tine!
18 Atunci noi nu ne vom mai întoarce de la Tine!
    Înviorează-ne şi vom chema Numele Tău!

19 Doamne, Dumnezeul Oştirilor, adu-ne înapoi!
    Fă să lumineze faţa Ta peste noi
        şi vom fi eliberaţi!

Footnotes:

  1. Psalmii 80:7 Ebr.: Elohim Ţevaot
  2. Psalmii 80:11 Marea Mediterană
  3. Psalmii 80:11 Eufratul
  4. Psalmii 80:14 Elohim Ţevaot

Psalmul 79 = 80, Traducerea Bartolomeu Anania 

Pentru sfarsit ; in legatura cu cei e se schimba ; o marturie a lui Asaf ; un psalm despre Asirieni

1Tu, Cel ce eşti Păstorul lui Israel, ia aminte,
Tu, Cel ce pe Iosif îl călăuzeşti ca pe o turmă de oi,
Tu, Cel ce şezi pe heruvimi, arată-Te!

2În faţa lui Efraim şi-a lui Veniamin şi-a lui Manase
ridică-Ţi puterea
şi vino să ne mântuieşti! (nota : Redactarea versetelor 1-2 s'a făcut aici după ortografia ed. Rahlfs.)

3Dumnezeule, întoarce-ne,
arată-Ţi faţa şi ne vom mântui.

4Doamne, Dumnezeul puterilor,
până când Te vei mânia pe ruga robilor Tăi?

5Oare cu pâine de lacrimi ne vei hrăni
şi cu lacrimi după măsură (nota : Literal: „în măsură“, cuvântul având aici înţelesul: „unitate de măsură“. S'ar traduce: „în măsură plină-ochi“, umplută până la refuz; dar expresia, în relaţie cu stihul precedent, poate avea şi sensul: apă pe măsura mâncării.) ne vei adăpa?

6Pusu-ne-ai în răspăr cu vecinii noştri
şi vrăjmaşii noştri ne-au batjocorit.

7Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce-ne
şi arată-Ţi faţa şi ne vom mântui.

8O vie din Egipt ai adus,
păgâni ai alungat şi ai răsădit-o (nota : „Via“: simbol al poporului evreu pe care Dumnezeu l-a scos din Egipt şi, alungând „neamurile“ Canaanului, l-a răsădit aici. Imaginea va avea ecou în profeţia lui Isaia (5, 1-7) şi în parabola lucrătorilor celor răi (Mt 21, 33-43). Sfinţii Părinţi au văzut în ea şi un simbol al Bisericii, care a rodit şi rodeşte sfinţi.)

9Cale ai făcut înainte-i (nota : În drum spre Canaan, Dumnezeu l-a călăuzit pe Israel printr'un nor ziua şi printr'un stâlp de foc noaptea.) ,
i-ai răsădit rădăcinile şi s'a umplut pământul.

10Umbra ei acoperit-a munţii,
iar mlădiţele ei, cedrii lui Dumnezeu; (nota : Origen: Pe cei ce i-a scos din valea Nilului, Dumnezeu nu vrea să-i răsădească în alte văi, adică în alte locuri joase, ci pe înălţimi, pentru ca astfel ei să-şi poată dobândi un alt mod de viaţă şi să dea alt fel de roade. În „cedrii lui Dumnezeu“ îi putem vedea pe profeţi şi pe apostoli.)

11viţele şi le-a întins până la mare,
şi lăstarii până la râu (nota : Geografic: de la Marea Mediterană până la râul Eufrat, adică în lumea (toată) cunoscută în acea vreme.)

12De ce i-ai dărâmat gardul
şi de ce o culeg toţi cei ce trec pe cale?

13Mistreţul pădurii a stricat-o,
fiara sălbatică s'a cuibărit într'însa.

14Dumnezeul puterilor, întoarce-Te iarăşi,
caută din cer şi vezi
şi cercetează via aceasta

15pe care a făcut-o dreapta Ta, şi o desăvârşeşte (nota : Aceste ultime patru stihuri au intrat în actul liturgic şi sunt rostite de arhiereu în timpul cântării „Sfinte Dumnezeule“. Evident, e vorba de Biserica sădită de Hristos.) ,
şi caută spre fiul omului pe care Ţi l-ai făcut puternic!

16Arsă e cu foc şi scormonită;
ei de mustrarea feţei Tale vor pieri.

17Fie mâna Ta peste bărbatul dreptei Tale
şi peste fiul omului pe care Ţi l-ai întărit!

18Şi nu ne vom îndepărta de Tine;
Tu ne vei via, iar noi numele Tău îl vom chema.

19Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce-ne,
arată-Ţi faţa şi ne vom mântui!

Psalmul 80 , psalmul 8 din volumul 3 al imnologiei iudaice, Rugaciune adusa Pastorului lui Israel pentru a-I conduce din nou , versetul 17 posibil sa mentioneze ca Pastorul este la dreapta lui Dumnezeu, rugaciune pentru via devastata ,

- " omul dreptei Tale", un personaj nedeterminat se refera la un om pe care Dumnezeu l-a ales si l-a intarit pentru o misiune deosebita , ar putea fi : a) o aluzie la Beniamin (Geneza 35:18),  b) un membru al tribului lui Beniamin, c) Saul (1Samuel 9:1) , Amasia. sau Zorobabel unul din conducatorii intoarcerii din Babilon, 

- o autobiografie a lui Israel care simte ca a pierdut contactul cu Dumnezeu, prin avest psalm Israel isi exprima dorinta de a simti iarasi asupra lor contactul cu Domnul care sa-i conduca , sa-i hraneasca si sa le potoleasa setea ,

- faptul ca in text sunt mentionate triburile lui Efraim, Beniamin si Manase , unii considera ca fiind vorba de perioada de cu putin timp inaintea caderii Samariei in anul 721 i.Cr.

- aceasta rugaciune a Israelului pentru a implora interventia Dumnezeului Eliberator/Izbavitor, a devenit si cererea Bisericii in asteptarea venirii lui Cristos,

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.79

Psalmul 79 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, au navalit neamurile in mostenirea Ta, au pangarit Templul Tau cel sfant si au prefacut Ierusalimul intr-un morman de pietre.

2. Trupurile neinsufletite ale robilor Tai le-au dat sa le manance pasarile cerului, si carnea credinciosilor Tai au dat-o s-o manance fiarele pamantului.

3. Ca apa le-au varsat sangele, de jur imprejurul Ierusalimului, si n-a fost nimeni sa-i ingroape.

4. Am ajuns de ocara vecinilor nostri, de batjocura si de rasul celor ce ne inconjoara.

5. Pana cand, Doamne, Te vei mania fara incetare si va arde mania Ta ca focul?

6. Varsa-Ti mania peste neamurile care nu Te cunosc si peste imparatiile care nu cheama Numele Tau!

7. Caci au mancat pe Iacov si i-au pustiit locuinta.

8. Nu-Ti mai aduce aminte de nelegiuirile stramosilor nostri, ci sa ne iasa degraba inainte indurarile Tale! Caci suntem nenorociti de tot!

9. Ajuta-ne, Dumnezeul mantuirii noastre, pentru slava Numelui Tau! Izbaveste-ne si iarta-ne pacatele, pentru Numele Tau!

10. Pentru ce sa zica neamurile: "Unde este Dumnezeul lor?" Sa se stie, inaintea ochilor nostri, printre neamuri ca Tu razbuni sangele varsat al robilor Tai!

11. Sa ajunga pana la Tine gemetele prinsilor de razboi! Scapa, prin bratul Tau cel puternic, pe cei ce pier!

12. Intoarce vecinilor nostri, de sapte ori in sanul lor, batjocurile pe care Ti le-au aruncat ei Tie, Doamne!

13. Si noi, poporul Tau, turma pasunii Tale, Te vom lauda in veci si vom vesti din neam in neam laudele Tale.

Psalmul 79 , Noua Traducere in Limba Romana

Un psalm al lui Asaf

Dumnezeule, au intrat neamurile pe proprietatea Ta,
    au întinat Templul Tău cel sfânt
        şi au prefăcut Ierusalimul în ruine!
Au dat leşurile slujitorilor Tăi
    drept hrană păsărilor cerului
        şi carnea credincioşilor Tăi au dat-o fiarelor pământului.
Le-au vărsat sângele aşa cum se varsă apa
    împrejurul Ierusalimului
        şi nu s-a găsit nimeni care să-i îngroape.
Am fost de batjocura vecinilor noştri,
    de râsul şi de ocara celor ce ne înconjoară.

Până când vei mai fi mânios, Doamne?
    Pentru totdeauna?
        Până când va mai arde gelozia Ta ca focul?
Revarsă-Ţi mânia peste neamurile
    care nu Te cunosc
şi peste regatele
    care nu cheamă Numele Tău,
căci l-au mâncat pe Iacov
    şi i-au nimicit locuinţa.
Nu-Ţi aminti de păcatele noastre dintâi[a]!
    Grăbeşte-Te să ne ieşi înainte cu mila Ta,
        căci suntem foarte nenorociţi.
Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,
    pentru slava Numelui Tău!
Izbăveşte-ne şi fă ispăşire pentru păcatele noastre
    din pricina Numelui Tău!
10 De ce să zică neamurile:
    „Unde le este Dumnezeul?“
Să se facă de cunoscut printre neamuri, chiar sub privirea noastră,
    răzbunarea pentru sângele vărsat al slujitorilor Tăi!
11 Fie să ajungă la Tine strigătul prizonierilor;
    prin tăria braţului Tău, scapă-i pe cei condamnaţi la moarte!
12 Vecinilor noştri răsplăteşte-le înşeptit
    batjocura cu care Te-au batjocorit, Stăpâne!
13 Atunci noi, poporul Tău, turma păşunii Tale,
    Te vom lăuda mereu,
        vom vesti laudele Tale din generaţie în generaţie!

Footnotes:

  1. Psalmii 79:8 Sau: de păcatele strămoşilor noştri

Psalmul 78 = 79 , Traducerea Bartolomeu Anania

Un psalm al lui Asaf

1Dumnezeule, intrat-au păgânii (nota : În context, éthne înseamnă „păgâni“, ne-evrei.) în moştenirea Ta,
locaşul Tău cel sfânt Ţi l-au pângărit,
făcut-au Ierusalimul colibă prădată (nota : Literal: „făcut-au Ierusalimul ca şi cum ar fi fost o colibă a paznicului livezii“ (sau viei). În coliba paznicului se depozita, temporar, recolta de fructe, după care era desfăcută. Ideea este aceea de umilire: Ierusalimul nu fusese dărâmat ca o cetate şi prefăcut în ruină, ci, pur şi simplu, jefuit şi dărâmat ca o cocioabă.)

2Leşurile robilor Tăi le-au făcut mâncare păsărilor cerului,
trupurile celor cuvioşi ai Tăi, fiarelor pământului.

3Vărsat-au sângele lor ca apa
împrejurul Ierusalimului, şi nu era cine să-i îngroape.

4Făcutu-ne-am ocară vecinilor noştri,
batjocură şi râs celor dimprejurul nostru.

5Până când, Doamne, Te vei mânia?: oare până la sfârşit?
până când ca focul Ţi se va aprinde mânia (nota : teral: „gelozia“ (zelós); ceea ce denotă că poporul lui Israel era pedepsit pentru idolatrie (vezi nota de la 77, 58), păcat pe care psalmistul îl pune pe seama trecutului (v. 8).?

6Varsă-Ţi mânia (nota : Aici, „mânia“ la propriu (orgén).) peste neamurile care nu Te cunosc
şi peste regatele care n'au chemat numele Tău;

7că l-au mâncat pe Iacob
şi locul lui l-au pustiit.

8Nu-Ţi aminti de fărădelegile noastre cele de demult;
degrab să ne întâmpine îndurările Tale,
că am sărăcit foarte.

9Ajută-ne, Dumnezeule, Mântuitorul nostru,
pentru slava numelui Tău;
de dragul numelui Tău ne izbăveşte
şi uşurează-ne păcatele,

10ca nu cumva să zică păgânii: „Unde-i Dumnezeul lor?“
Acum, în faţa ochilor noştri, fă-Ţi cunoscută între neamuri
răzbunarea sângelui robilor Tăi, care s'a vărsat.

11În faţa ochilor Tăi să ajungă suspinul celor ferecaţi,
după măreţia braţului Tău păzeşte-i pe fiii celor ucişi.

12Vecinilor noştri dă-le'n sân de şapte ori
ocara cu care ei Te-au ocărât pe Tine, Doamne.

13Iar noi, poporul Tău şi oile păşunii Tale,
Ţie Îţi vom mulţumi (nota : anthomologéomai = „a-ţi mărturisi public recunoştinţa“; de unde: „a mulţumi“ (ca la Lc 2, 38; în V. T. e folosit numai aici).) în veac,
din neam în neam vom vesti lauda Ta.

Psalmul 79 , psalmul 7 din volumul 3 al imnologiei iudaice   ,plangere/lamentare pentru distrugerea Ierusalimului 

- acest psalm este o lamentatie nationala si a intrat in liturgie in solemnitatea comemorativa a datei tragice a caderii Ierusalimului in 586 i.Cr. , evreii il recita vinerea langa Zidul Plangerii din Ierusalim
(in lucru)
Read more…

Psalmii cap.78

Psalmul 78 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O cantare a lui Asaf.) Asculta, poporul meu, invataturile mele! Luati aminte la cuvintele gurii mele!

2. Imi deschid gura si vorbesc in pilde, vestesc intelepciunea vremurilor stravechi.

3. Ce am auzit, ce stim, ce ne-au povestit parintii nostri,

4. nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui si minunile pe care le-a facut.

5. El a pus o marturie in Iacov, a dat o Lege in Israel si a poruncit parintilor nostri sa-si invete in ea copiii,

6. ca sa fie cunoscuta de cei ce vor veni dupa ei, de copiii care se vor naste si care, cand se vor face mari, sa vorbeasca despre ea copiilor lor;

7. pentru ca acestia sa-si puna increderea in Dumnezeu, sa nu uite lucrarile lui Dumnezeu, si sa pazeasca poruncile Lui.

8. Sa nu fie, ca parintii lor, un neam neascultator si razvratit, un neam care n-avea o inima tare si al carui duh nu era credincios lui Dumnezeu!

9. Fiii lui Efraim, inarmati si tragand cu arcul, au dat dosul in ziua luptei,

10. pentru ca n-au tinut legamantul lui Dumnezeu si n-au voit sa umble intocmai dupa Legea Lui.

11. Au dat uitarii lucrarile Lui, minunile Lui pe care li le aratase.

12. Inaintea parintilor lor, El facuse minuni in tara Egiptului, in campia Toan.

13. A despartit marea si le-a deschis un drum prin ea, ridicand apele ca un zid.

14. I-a calauzit ziua cu un nor, si toata noaptea cu lumina unui foc stralucitor.

15. A despicat stanci in pustiu si le-a dat sa bea ca din niste valuri cu ape multe.

16. A facut sa tasneasca izvoare din stanci si sa curga ape ca niste rauri.

17. Dar ei tot n-au incetat sa pacatuiasca impotriva Lui, n-au incetat sa se razvrateasca impotriva Celui Preainalt in pustiu.

18. Au ispitit pe Dumnezeu in inima lor, cerand mancare dupa poftele lor.

19. Au vorbit impotriva lui Dumnezeu si au zis: "Oare va putea Dumnezeu sa puna o masa in pustiu?

20. Iata ca El a lovit stanca, de au curs ape si s-au varsat siroaie. Dar va putea El sa dea si paine sau sa faca rost de carne poporului Sau?"

21. Domnul a auzit si S-a maniat. Un foc s-a aprins impotriva lui Iacov, si s-a starnit impotriva lui Israel mania Lui,

22. pentru ca n-au crezut in Dumnezeu, pentru ca n-au avut incredere in ajutorul Lui.

23. El a poruncit norilor de sus si a deschis portile cerurilor:

24. a plouat peste ei mana de mancare si le-a dat grau din cer.

25. Au mancat cu totii painea celor mari, si le-a trimis mancare sa se sature.

26. A pus sa sufle in ceruri vantul de rasarit si a adus, prin puterea Lui, vantul de miazazi.

27. A plouat peste ei carne, ca pulberea, si pasari inaripate, cat nisipul marii;

28. le-a facut sa cada in mijlocul taberei lor, de jur imprejurul locuintelor lor.

29. Ei au mancat si s-au saturat din destul: Dumnezeu le-a dat ce dorisera.

30. Dar n-apucasera sa-si astampere bine pofta, mancarea le era inca in gura,

31. cand s-a starnit mania lui Dumnezeu impotriva lor, a lovit de moarte pe cei mai tari din ei si a doborat pe tinerii lui Israel.

32. Cu toate acestea, ei n-au incetat sa pacatuiasca si n-au crezut in minunile Lui.

33. De aceea, El le-a curmat zilele ca o suflare, le-a curmat anii printr-un sfarsit naprasnic.

34. Cand ii lovea de moarte, ei Il cautau, se intorceau si se indreptau spre Dumnezeu;

35. isi aduceau aminte ca Dumnezeu este stanca lor si ca Dumnezeul atotputernic este izbavitorul lor.

36. Dar Il inselau cu gura si-L minteau cu limba.

37. Inima nu le era tare fata de El, si nu erau credinciosi legamantului Sau.

38. Totusi, in indurarea Lui, El iarta nelegiuirea si nu nimiceste; Isi opreste de multe ori mania si nu da drumul intregii Lui urgii.

39. El Si-a adus deci aminte ca ei nu erau decat carne, o suflare care trece si nu se mai intoarce.

40. De cate ori s-au razvratit ei impotriva Lui in pustiu! De cate ori L-au maniat ei in pustietate!

41. Da, n-au incetat sa ispiteasca pe Dumnezeu si sa intarate pe Sfantul lui Israel.

42. Nu si-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua cand i-a izbavit de vrajmas,

43. de minunile pe care le-a facut in Egipt si de semnele Lui minunate din campia Toan.

44. Cum le-a prefacut raurile in sange, si n-au putut sa bea din apele lor.

45. Cum a trimis impotriva lor niste muste otravitoare, care i-au mancat, si broaste, care i-au nimicit.

46. Cum le-a dat holdele prada omizilor, rodul muncii lor prada lacustelor.

47. Cum le-a prapadit viile, batandu-le cu piatra, si smochinii din Egipt, cu grindina.

48. Cum le-a lasat vitele prada grindinei, si turmele prada focului cerului.

49. El Si-a aruncat impotriva lor mania Lui aprinsa, urgia, iutimea si necazul: o droaie de ingeri aducatori de nenorociri.

50. Cum Si-a dat drum slobod maniei, nu le-a scapat sufletul de la moarte si le-a dat viata prada molimei;

51. cum a lovit pe toti intaii nascuti din Egipt, parga puterii in corturile lui Ham.

52. Cum a pornit pe poporul Sau ca pe niste oi si i-a povatuit ca pe o turma in pustiu.

53. Cum i-a dus fara nicio grija, ca sa nu le fie frica, iar marea a acoperit pe vrajmasii lor.

54. Cum i-a adus spre hotarul Lui cel sfant, spre muntele acesta pe care dreapta Lui l-a castigat.

55. Cum a izgonit neamurile dinaintea lor, le-a impartit tara in parti de mostenire si a pus semintiile lui Israel sa locuiasca in corturile lor.

56. Dar ei au ispitit pe Dumnezeul preainalt, s-au razvratit impotriva Lui si n-au tinut poruncile Lui.

57. Ci s-au departat si au fost necredinciosi ca si parintii lor, s-au abatut la o parte ca un arc inselator,

58. L-au suparat prin inaltimile lor si I-au starnit gelozia cu idolii lor.

59. Dumnezeu a auzit si S-a maniat, si a urgisit rau de tot pe Israel.

60. A parasit Locuinta Lui din Silo, Cortul in care locuia intre oameni.

61. Si-a dat slava prada robiei, si maretia Lui in mainile vrajmasului.

62. A dat prada sabiei pe poporul Lui si S-a maniat pe mostenirea Lui.

63. Pe tinerii lui i-a ars focul, si fecioarele lui n-au mai fost sarbatorite cu cantari de nunta.

64. Preotii sai au cazut ucisi de sabie, si vaduvele lui nu s-au bocit.

65. Atunci Domnul S-a trezit, ca unul care a dormit, ca un viteaz imbarbatat de vin,

66. si a lovit pe potrivnicii Lui care fugeau, acoperindu-i cu vesnica ocara.

67. Insa a lepadat cortul lui Iosif si n-a ales semintia lui Efraim;

68. ci a ales semintia lui Iuda, muntele Sionului, pe care-l iubeste.

69. Si-a zidit Sfantul Locas ca cerurile de inalt si tare ca pamantul pe care l-a intemeiat pe veci.

70. A ales pe robul Sau David si l-a luat de la staulele de oi.

71. L-a luat dinapoia oilor care alaptau, ca sa pasca pe poporul Sau, Iacov, si pe mostenirea Sa, Israel.

72. Si David i-a carmuit cu o inima neprihanita si i-a povatuit cu maini pricepute.

Psalmul 78, Noua Traducere in Limba Romana

Un maschil[a] al lui Asaf

Poporul meu, ascultă învăţătura mea!
    Deschideţi-vă urechile la cuvintele gurii mele!
Îmi voi deschide gura cu pilde,
    voi rosti lucruri ascunse din vremuri străvechi,
lucruri pe care le-am auzit, lucrurile pe care le-am învăţat,
    pe care ni le-au povestit strămoşii noştri.
Nu le vom ascunde de fiii noştri,
    ci vom spune generaţiei următoare
isprăvile demne de laudă ale Domnului,
    puterea şi minunile Lui pe care le-a săvârşit.

El a ridicat o mărturie în Iacov,
    a pus o Lege în Israel
şi a poruncit strămoşilor noştri
    să-şi înveţe fiii din ea,
pentru ca generaţia următoare,
    fiii care se vor naşte, să o cunoască,
        şi ei, la rândul lor, să o povestească fiilor lor;
să-şi pună încrederea în Dumnezeu,
    să nu uite lucrările lui Dumnezeu,
        ci să-I împlinească poruncile;
să nu fie ca strămoşii lor,
    o generaţie neascultătoare şi răzvrătită,
o generaţie care nu şi-a pregătit inima
    şi al cărei duh nu a fost credincios lui Dumnezeu.

Fiii lui Efraim, înarmaţi, trăgători cu arcul,
    au dat înapoi în ziua bătăliei:
10 nu păziseră legământul lui Dumnezeu,
    refuzând să umble în Legea Lui;
11 I-au uitat faptele
    şi minunile pe care El le arătase,
12 minunile pe care le înfăptuise înaintea strămoşilor lor
    în regiunea Ţoan din ţara Egiptului.
13 A despărţit marea şi i-a trecut prin ea,
    punând apele să stea ca un zid.
14 I-a călăuzit printr-un nor ziua,
    şi toată noaptea – prin lumina focului.
15 A despicat stânci în pustie,
    ca să le dea să bea ape, cât adâncul de multe.
16 A făcut ca din stânci să izvorască torente
    şi să curgă apa râuri-râuri.

17 Dar ei şi-au înmulţit păcatele faţă de El,
    răzvrătindu-se împotriva Celui Preaînalt în pustie.
18 L-au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor,
    cerând mâncare după poftele lor.
19 Au vorbit împotriva lui Dumnezeu, zicând:
    „Oare va putea Dumnezeu să ne întindă masa în pustie?
20 Desigur, El a lovit stânca
    din care a ţâşnit apa şi s-au revărsat ueduri,
însă va putea El oare să ne dea şi pâine,
    va putea El să dea carne poporului Său?“
21 Auzind aceasta, Domnul a străbătut tabăra.
    S-a aprins un foc împotriva lui Iacov
        şi a izbucnit mânia Sa împotriva lui Israel.
22 Aceasta pentru că nu s-au încrezut în Dumnezeu
    şi pentru că nu şi-au pus încrederea în mântuirea Lui.
23 Totuşi El a dat porunci norilor de sus
    şi a deschis porţile cerului.
24 A făcut să plouă asupra lor cu mană ca să aibă de mâncare
    şi le-a dat grâu ceresc.
25 Au mâncat cu toţii pâinea celor puternici[b]
    şi le-a trimis hrană pe săturate.
26 A stârnit în ceruri vântul de răsărit
    şi a condus cu puterea Lui vântul din sud.
27 A plouat peste ei cu carne ca pulberea de multă
    şi cu înaripate multe cât nisipul mării.
28 Le-a făcut să cadă în mijlocul taberei,
    împrejurul locuinţelor lor.
29 Au mâncat şi s-au îmbuibat,
    căci El le dăduse după poftele lor.
30 Dar înainte ca ei să-şi astâmpere pofta,
    chiar în timp ce aveau mâncarea în gură,
31 mânia lui Dumnezeu a şi izbucnit împotriva lor,
    omorând pe cei mai viguroşi dintre ei
        şi doborând pe tinerii lui Israel.

32 Cu toate acestea, ei au continuat să păcătuiască
    şi, în pofida minunilor Lui, ei tot nu au crezut.
33 De aceea le-a pus El capăt zilelor în deşertăciune
    şi anilor lor în teroare.
34 Când îi pedepsea cu moartea, ei Îl căutau,
    se întorceau şi-L căutau pe Dumnezeu cu râvnă;
35 îşi aminteau din nou că Dumnezeu fusese stânca lor,
    că Dumnezeul Preaînalt fusese răscumpărătorul lor.
36 Dar Îl înşelau cu gurile lor
    şi cu limba lor Îl minţeau.
37 Inima lor nu era în întregime a Lui
    şi nu se încredeau în legământul Lui.
38 Totuşi El a fost milos;
    le-a iertat nelegiuirea
        şi nu i-a nimicit.
De multe ori Şi-a retras mânia
    şi nu Şi-a aprins întreaga Lui furie.
39 Şi-a adus aminte că sunt doar carne,
    doar o suflare care trece fără să se mai întoarcă.

40 De câte ori s-au răzvrătit împotriva Lui în deşert
    şi L-au întristat în pustie!
41 S-au abătut din nou şi L-au ispitit pe Dumnezeu,
    îndurerând astfel pe Sfântul lui Israel.
42 Nu şi-au amintit de mâna Lui –
    de ziua când i-a izbăvit de duşman,
43 când Şi-a înfăptuit semnele în Egipt
    şi minunile Sale în regiunea Ţoan:
44 cum le-a prefăcut râurile în sânge
    şi apa din pâraie cu neputinţă de băut;
45 cum a trimis împotriva lor roiuri de muşte care i-a mâncat
    şi broaşte care i-au prăpădit;
46 cum le-a dat roadele pradă omizii
    şi munca lor pradă lăcustei;
47 cum le-a ruinat viile cu grindină
    şi sicomorii cu lapoviţă[c];
48 cum le-a dat vitele pradă grindinei
    şi cirezile pradă fulgerului;
49 cum Şi-a trimis împotriva lor mânia Lui aprinsă,
    furia, indignarea şi necazul,
        îngeri aducători de nenorociri;
50 cum Şi-a dat frâu liber mâniei,
    fără să le scape sufletul de la moarte,
        dându-le viaţa pe mâna molimei;
51 cum i-a ucis pe toţi întâii născuţi ai Egiptului,
    pârga puterii din corturile lui Ham;
52 cum Şi-a condus poporul ca pe o turmă,
    i-a călăuzit prin pustie ca pe o turmă de oi;
53 cum i-a condus spre locuri sigure, fără ca ei să se teamă,
    în timp ce pe duşmanii lor i-a acoperit marea;
54 cum i-a adus la hotarul ţării Lui sfinte,
    la muntele pe care l-a câştigat dreapta Sa;
55 cum a izgonit dinaintea lor neamuri,
    cum le-a dat teritoriul în moştenire
        şi a pus seminţiile lui Israel să le locuiască corturile.

56 Dar ei L-au ispitit pe Dumnezeul cel Preaînalt
    şi s-au răzvrătit împotriva Lui;
        nu au păzit mărturiile Lui.
57 S-au depărtat şi au fost necredincioşi asemenea părinţilor lor;
    s-au schimbat devenind ca un arc defectuos.
58 L-au întărâtat la mânie prin înălţimile lor,
    prin idolii lor I-au stârnit gelozia.
59 Dumnezeu a auzit, a trecut prin tabără
    şi l-a respins în întregime pe Israel.
60 Apoi Şi-a părăsit Locuinţa din Şilo,
    Cortul în care locuia printre oameni.
61 Şi-a lăsat tăria[d] în captivitate
    şi slava – în mâna duşmanului.
62 Şi-a dat poporul pradă sabiei;
    Şi-a dezlănţuit mânia asupra moştenirii Lui.
63 Tinerii Lui au fost mistuiţi de foc,
    iar fecioarele Lui nu au mai fost lăudate[e].
64 Preoţii Lui au căzut răpuşi de sabie,
    iar văduvele Lui nu s-au mai bocit.

65 Atunci Stăpânul S-a trezit ca unul care dormise,
    ca viteazul înveselit de vin.
66 Şi-a înlăturat duşmanii;
    i-a făcut de batjocură pentru totdeauna.
67 Totuşi El a lepădat cortul lui Iosif
    şi nu a ales seminţia lui Efraim.
68 A ales însă seminţia lui Iuda
    şi muntele Sion, pe care-l iubeşte.
69 Şi-a zidit Sfântul Lăcaş precum înălţimile
    şi precum pământul pe care l-a întărit pe vecie.
70 L-a ales pe David, robul Lui,
    l-a luat de la staulele oilor,
71 l-a adus dinapoia mieilor
    ca să păstorească pe poporul Său, Iacov,
        şi pe Israel, moştenirea Sa.
72 Iar el i-a păstorit în curăţie de inimă
    şi i-a condus cu mâini pricepute.

Footnotes:

  1. Psalmii 78:1 Titlu. Vezi Ps. 32
  2. Psalmii 78:25 LXX: pâinea îngerilor (vezi şi Ps. 103:20)
  3. Psalmii 78:47 Sau: cu îngheţ
  4. Psalmii 78:61 Vezi 1 Sam. 4:17, 21
  5. Psalmii 78:63 Prin cântece de nuntă

Psalmul 77 = 78, Traducerea Bartolomeu Anania

(vezi AICI)

Psalmul 78, o cantare a lui Asaf prin care face o retrospectiva istorica de la Iacov(Israel) si pana la David, Milostivirea lui Dumnezeu si infidelitatea omului

- crezul Israelului ancorat in proclamarea actiuni salvatoare a lui Dumnezeu , cu un ton mai mult de lauda decat de descriere istorica , acest crez era recitat de preot in timpul sarbatorii anuale a aliantei , facand apel cu vigoare la exigentele fidelitatii fata de alianta cu Dumnezeu,

(IN LUCRU)

Read more…

Psalmii cap.77

Psalmul 77 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Catre mai marele cantaretilor. Dupa Iedutun. Un psalm al lui Asaf.) Strig cu glasul meu catre Dumnezeu, strig cu glasul meu catre Dumnezeu, si El ma va asculta.

2. In ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, mainile imi stau intinse fara curmare; sufletul meu nu vrea nicio mangaiere.

3. Mi-aduc aminte de Dumnezeu si gem; ma gandesc adanc in mine si mi se mahneste duhul. - (Oprire)

4. Tu imi tii pleoapele deschise; si, de mult ce ma framant, nu pot vorbi.

5. Ma gandesc la zilele de demult, la anii de odinioara.

6. Ma gandesc la cantarile mele noaptea, cuget adanc inauntrul inimii mele, imi cade duhul pe ganduri si zic:

7. "Va lepada Domnul pentru totdeauna? Si nu va mai fi El binevoitor?

8. S-a ispravit bunatatea Lui pe vecie? S-a dus fagaduinta Lui pentru totdeauna?

9. A uitat Dumnezeu sa aiba mila? Si-a tras El, in mania Lui, inapoi indurarea?" - (Oprire)

10. Atunci imi zic: "Ceea ce ma face sa sufar este ca dreapta Celui Preainalt nu mai este aceeasi"…

11. Dar tot voi lauda lucrarile Domnului, caci imi aduc aminte de minunile Tale de odinioara;

12. da, ma voi gandi la toate lucrarile Tale si voi lua aminte la toate ispravile Tale.

13. Dumnezeule, caile Tale sunt sfinte! Care dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?

14. Tu esti Dumnezeul care faci minuni; Tu Ti-ai aratat puterea printre popoare.

15. Prin bratul Tau, Tu ai izbavit pe poporul Tau, pe fiii lui Iacov si ai lui Iosif. (Oprire)

16. Cand Te-au vazut apele, Dumnezeule, cand Te-au vazut apele, s-au cutremurat, si adancurile s-au miscat.

17. Norii au turnat apa cu galeata, tunetul a rasunat in nori, si sagetile Tale au zburat in toate partile.

18. Tunetul Tau a izbucnit in vartej de vant, fulgerele au luminat lumea, pamantul s-a miscat si s-a cutremurat.

19. Ti-ai croit un drum prin mare, o carare prin apele cele mari, si nu Ti s-au mai cunoscut urmele.

20. Ai povatuit pe poporul Tau ca pe o turma, prin mana lui Moise si Aaron.

Psalmul 77 , Noua Traducere in Limba Romana

Pentru dirijor. Pentru Iedutun[a]. Al lui Asaf. Un psalm.

Glasul meu s-a înălţat către Dumnezeu;
    am strigat cu glasul meu către Dumnezeu şi El m-a ascultat.
În ziua necazului meu L-am căutat pe Stăpân.
    Noaptea îmi ţineam întinsă mâna în rugăciune,
        iar sufletul meu refuza să fie mângâiat.
Mi-am adus aminte de Dumnezeu şi am oftat,
    am cugetat şi duhul mi-a căzut în leşin.Sela
Tu ai păstrat lumina ochilor mei,
    chiar dacă am fost atât de răvăşit, încât nici nu puteam să mai vorbesc.
Mi-am adus aminte de zilele de odinioară,
    de anii de demult;
mi-am amintit de cântecele mele din timpul nopţii.
    Am cugetat în inima mea, m-am întrebat în duhul meu:
„Oare Stăpânul leapădă pentru totdeauna?
    Să nu mai fie niciodată binevoitor?
Oare Şi-a oprit îndurarea pe vecie?
    A pus El oare capăt promisiunii Lui din neam în neam?
Oare a uitat Dumnezeu de îndurare?
    În mânia Lui, Şi-a retras El oare mila?“Sela
10 Atunci am zis: „Ceea ce mă face să sufăr
    este că dreapta Celui Preaînalt s-a schimbat[b].“

11 Dar îmi voi aminti lucrările Domnului;
    da, îmi voi aduce aminte de minunile Tale de odinioară!
12 Voi cugeta la toate faptele Tale,
    mă voi gândi la minunile Tale.

13 Dumnezeule, calea Ta este sfântă!
    Care zeu este atât de mare ca Dumnezeu[c]?
14 Tu eşti Dumnezeul înfăptuitor de minuni!
    Tu Ţi-ai descoperit puterea popoarelor!
15 Cu braţul Tău Ţi-ai răscumpărat poporul,
    pe fiii lui Iacov şi ai lui Iosif.Sela
16 Când Te-au văzut apele, Dumnezeule,
    când Te-au văzut apele, s-au învolburat,
        iar adâncurile s-au cutremurat.
17 Norii au revărsat apa,
    tunetul a bubuit în cer,
        iar săgeţile Tale s-au împrăştiat în toate părţile.
18 Bubuitul tunetului Tău trecea prin vijelie,
    iar fulgerele luminau lumea;
        pământul s-a clătinat şi s-a zguduit.
19 Calea Ta a trecut prin mare,
    iar cărarea Ta – prin ape mari,
        şi nu Ţi s-au mai cunoscut urmele.
20 Ţi-ai condus poporul ca pe o turmă,
    prin mâna lui Moise şi a lui Aaron.

Footnotes:

  1. Psalmii 77:1 Titlu. Vezi Ps. 39 Titlu
  2. Psalmii 77:10 Sensul acestui verset în ebraică este nesigur
  3. Psalmii 77:13 TM; LXX, Siriacă: Dumnezeul nostru

Psalmul 78 = 77 , Traducerea Bartolomeu Anania

Pentru sfarsit ; un psalm al lui Asaf , cu privire la Idutun

1Cu glasul meu către Domnul am strigat,
cu glasul meu către Dumnezeu, şi El a luat aminte la mine.

2În ziua necazului meu pe Dumnezeu L-am căutat,
cu mâinile mele ridicate noaptea'n faţa Lui, şi nu m'am înşelat;
sufletul meu n'a vrut să se mângâie. (nota : Adică: sufletul meu n'a acceptat consolare de la oameni.)

3Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu şi m'am veselit;
în mine am cugetat şi duhul mi-a slăbit (nota : Introspecţia e o lucrare a intelectului; încercarea de a te rezolva pe tine însuţi doar prin lucrarea minţii duce la slăbirea duhului; („sufletul meu n'a vrut să se mângâie“).)

4Ochii mi-au fost veghetori mai'naintea vegherilor (nota : Prin „veghere“ se înţelegea, în antichitate, perioada de câte trei ore (din cele douăsprezece ale zilei) în care un sutaş sau paznic stătea de strajă (veghetor, cu ochii deschişi). Ochii psalmistului stau de veghe chiar şi atunci când străjile, înainte de a le veni rândul, încă dorm. Într'un sens mai adânc, râvna rugăciunii veghetoare îl face pe om să fie treaz chiar înainte de ceasul privegherii, după spusa: Cine se roagă numai când trebuie să se roage, acela nu se roagă.);
tulburat am fost şi n'am grăit.

5Gândit-am la zilele cele de demult,
anii veacurilor duse i-am chemat în minte şi am cugetat;

6cugetat-am noaptea întru inima mea
şi duhul mi se'nfrigura căutând (nota : Acesta este singurul loc din Vechiul Testament în care e folosit verbul skállo = „a căuta cu grijă, cu hărnicie“, „a scormoni“, „a scotoci“, a căuta prin buzunare. Acest verset trebuie pus în relaţie cu stihul al doilea din versetul 3.)

7Oare'n veci Se va lepăda Domnul de mine
şi nu va mai avea nici o bunăvoinţă?

8oare pân'la sfârşit şi din neam în neam
mă va lipsi de mila Lui?

9oare uita-va Dumnezeu să fie milostiv,
sau întru mânia Sa Îşi va opri îndurările?

10Şi am zis: Acum am pus un început;
această schimbare e a dreptei Celui-Preaînalt (nota : În limbajul duhovnicesc există expresia: „a pune un început bun“, ceea ce înseamnă hotărârea cuiva de „a o rupe“ cu starea de păcat şi de a se angaja din nou pe calea cea bună. Psalmistul consideră că o astfel de „schimbare“ nu e opera omului, ci vine din mâna cea dreaptă a lui Dumnezeu.)

11Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului,
că-mi voi aduce aminte de minunile Tale cele dintru început

12şi la toate lucrurile Tale voi cugeta
şi la faptele Tale voi gândi (nota : De notat, în versetele 11-12, timpurile verbelor: o acţiune trecută a fost cauzată de o întreită acţiune viitoare. În fond, acesta e semnalul profetic: profetul s'a rostit asupra unui eveniment pentru simplul motiv că acesta urmează să se producă.)

13Dumnezeule, calea Ta e'n locul cel sfânt;
cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?:

14Tu eşti Dumnezeu Carele faci minuni.
Cunoscută Ţi-ai făcut puterea între popoare;

15cu braţul Tău Ţi-ai izbăvit poporul,
pe fiii lui Iacob şi ai lui Iosif.

16Văzutu-Te-au apele, Dumnezeule,
văzutu-Te-au apele şi s'au înfricoşat
şi adâncurile s'au tulburat de clocotul răsunetului apelor.

17Glas au slobozit norii,
căci săgeţile Tale cutreieră;

18în vârtejul lor e glasul tunetului Tău,
fulgerele Tale luminat-au lumea (nota : oikouméne: lumea ca omenire; pământul locuit de oameni.) ,
clătinatu-s'a pământul şi s'a cutremurat.

19În mare sunt căile Tale,
în ape multe cărările Tale,
şi urmele Tale nu se vor cunoaşte.

20Ca pe o turmă Ţi-ai călăuzit poporul
prin mâna lui Moise şi a lui Aaron.

Psalmul 77, un psalm al lui Asaf prin care striga catre Domnul , se cerceteaza pe sine, din cauza ca are impresia ca este uitat de Domnul, recunoaste ca Domnul face minuni Meditatie asupra faptelor minunate ale lui Dumnezeu ,

- poetul vede natiunea aleasa Israel abandonata de Dumnezeu deoarece poporul l-a abandonat pe Domnul,

- cautarea lui Dumnezeu in "noaptea care e pe sfarsite"

- psalmul ne arata suferinta unui om pentru natiune si ne invata sa participam la suferinta omenirii si a Bisericii , aceasta participare este necesara cel putin prin rugaciune

(in lucru)
Read more…

Psalmii cap.76

Psalmul 76 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Catre mai marele cantaretilor. De cantat cu instrumente cu corzi. Un psalm al lui Asaf. O cantare.) Dumnezeu este cunoscut in Iuda, mare este Numele Lui in Israel.

2. Cortul Lui este in Salem, si Locuinta Lui in Sion;

3. acolo a sfaramat El sagetile, scutul, sabia si armele de razboi. - (Oprire)

4. Tu esti mai maret, mai puternic decat muntii rapitorilor.

5. Despuiati au fost vitejii aceia plini de inima, au adormit somnul de apoi; n-au putut sa se apere, toti acei oameni viteji.

6. La mustrarea Ta, Dumnezeul lui Iacov, au adormit si calareti si cai.

7. Cat de infricosat esti Tu! Cine poate sa-Ti stea impotriva cand Iti izbucneste mania?

8. Ai rostit hotararea de la inaltimea cerurilor; pamantul s-a ingrozit si a tacut,

9. cand S-a ridicat Dumnezeu sa faca dreptate si sa scape pe toti nenorocitii de pe pamant. - (Oprire)

10. Omul Te lauda chiar si in mania lui, cand Te imbraci cu toata urgia Ta.

11. Faceti juruinte Domnului Dumnezeului vostru si impliniti-le! Toti cei ce-L inconjoara sa aduca daruri Dumnezeului celui infricosat.

12. El frange mandria domnitorilor, El este infricosat pentru imparatii pamantului.

Psalmul 76 , Noua Traducere in Limba Romana

Pentru dirijor. De cântat cu instrumente cu corzi. Un psalm al lui Asaf. Un cântec.

Dumnezeu este cunoscut în Iuda;
    mare este Numele Lui în Israel!
Pe când Cortul Îi este în Salem[a],
    Locuinţa Lui se află în Sion.
Acolo a sfărâmat săgeţile arcului,
    scutul şi sabia de război.Sela
Eşti mai măreţ, mai minunat eşti Tu
    decât munţii încărcaţi de vânat.
Prădaţi au fost vitejii:
    au fost cuprinşi de un somn adânc[b];
nici unul dintre luptători
    n-a mai avut putere în mâini.
Dumnezeu al lui Iacov, la mustrarea Ta,
    călăreţul şi calul au adormit deopotrivă!
Tu eşti atât de înfricoşător!
    Cine poate sta înaintea Ta când eşti mânios?
Când ai rostit sentinţa din ceruri,
    pământul s-a temut şi a amuţit.
Da, aşa a fost, când Te-ai ridicat să judeci, Dumnezeule,
    şi să aduci izbăvire tuturor necăjiţilor pământului.Sela
10 Într-adevăr, mânia Ta împotriva omului[c] lucrează spre lauda Ta,
    iar pe supravieţuitorii mâniei Tale îi îngrădeşti.[d]

11 Faceţi jurăminte Domnului, Dumnezeul vostru, şi împliniţi-le!
    Voi toţi cei din preajma Lui,
    aduceţi daruri Celui de temut!
12 El taie avântul conducătorilor
    şi seamănă groază printre regii pământului.

Footnotes:

  1. Psalmii 76:2 Prescurtare a numelui Ierusalim (vezi Gen. 14:18)
  2. Psalmii 76:5 Având în vedere contextul, este vorba probabil de somnul morţii
  3. Psalmii 76:10 Lit.: mânia omului, însă om trebuie luat aici ca obiect al mâniei lui Dumnezeu, dat fiind paralelismul versului următor şi dat fiind contextul general al psalmului
  4. Psalmii 76:10 Sensul ebraic al versetului este nesigur

Psalmul 75 = 76 , Traducerea Bartolomeu Anania

Pentru sfarsit : printre cantari , un psalm al lui Asaf , cantare Asirienilor (nota : Fer. Ieronim: Cuvântul „Asirieni“ se traduce: „Cei ce înaintează de-a dreptul“, adică cei ce cunosc regulile credinţei şi se grăbesc să meargă pe urmele ei cele adevărate; acestora li se adresează Asaf, lăudându-L pe Dumnezeu în minunate chipuri.)

1Cunoscut este Dumnezeu în Iudeea,
mare este numele Lui în Israel.

2Locul Său s'a făcut întru Pace (nota : „Pace“ în limba ebraică se spune „Salem“; aşadar, „Pace“ e o traducere literală a cuvântului „Ierusalim“, care s-a numit mai întâi „Salem“ (în vremea preotului Melchisedec – Fc 14, 18-20) , apoi Iebus (vezi Jd 19, 10) şi mai apoi Ieru-Salem (Fer. Ieronim).) şi locuinţa Lui în Sion;

3acolo a zdrobit tăria arcurilor,
arma şi sabia şi războiul.

4Tu luminezi minunat din munţii cei veşnici;

5tulburatu-s'au toţi cei nepricepuţi cu inima,
somnul şi l-au dormit, iar oamenii bogăţiei
n'au mai găsit, nici unul, nimic în mâinile lor.

6De certarea Ta, Dumnezeule al lui Iacob,
de certarea Ta au aţipit călăreţii pe cai.

7Tu eşti de temut, şi cine-Ţi va sta Ţie'mpotrivă?
De atunci Îţi este mânia.

8Tu ai făcut să se audă din cer judecată;
pământul s'a temut şi s'a alinat

9când Dumnezeu S'a ridicat la judecată
să-i mântuiască pe toţi blânzii pământului.

10Că gândul lăuntric (nota : „gândul lăuntric“ încearcă să-l traducă pe enthýmios = „ceea ce pui la inimă“, rudă cu verbul enthyméomai = „a reflecta“, „a întreţine un gând“, ambele fiind contrase din enthymós = „în suflet“, „în inimă“, „în inteligenţă“. Dumnezeu poate fi lăudat şi fără cuvinte sau gesturi, numai în forul interior al omului, în stricta sa intimitate (de pildă ca la Arghezi: „Rugăciunea mea e gândul“; „ruga mea e fără cuvinte“).) al omului Îţi va aduce laudă
şi rămăşiţa gândului lăuntric Te va prăznui.

11Domnului, Dumnezeului vostru faceţi-I făgăduinţe şi pliniţi-le,
toţi cei dimprejurul Său daruri Îi vor aduce,

12Lui, Celui de temut, Celui ce prinţilor le taie răsuflarea,
Celui de temut între regii pământului.

Psalmul 76 , psalmul 4 din volumul 3 al imnologiei iudaice Lauda Dumnezeului biruitor,

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.75

Psalmul 75, Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Catre mai marele cantaretilor. "Nu nimici." Un psalm al lui Asaf. O cantare.) Te laudam, Dumnezeule, Te laudam; noi, care chemam Numele Tau, vestim minunile Tale!

2. "Atunci cand va veni vremea hotarata", zice Domnul, "voi judeca fara partinire.

3. Poate sa se cutremure pamantul cu locuitorii lui: caci Eu ii intaresc stalpii." (Oprire)

4. Eu zic celor ce se falesc: "Nu va faliti!", si celor rai: "Nu ridicati capul sus!"

5. Nu va ridicati capul asa de sus, nu vorbiti cu atata trufie!

6. Caci nici de la Rasarit, nici de la Apus, nici din pustiu nu vine inaltarea.

7. Ci Dumnezeu este Cel ce judeca: El coboara pe unul, si inalta pe altul.

8. In mana Domnului este un potir, in care fierbe un vin plin de amestecatura. Cand il varsa, toti cei rai de pe pamant sug, il sorb si-l beau pana in fund!

9. Eu insa voi vesti pururi aceste lucruri; voi canta laude in cinstea Dumnezeului lui Iacov.

10. Si voi dobori toate puterile celor rai: puterile celui neprihanit insa se vor inalta.

Psalmul 74=75 , Traducerea Bartolomeu Anania

Pentru sfarsit : Nu nimici ! (nota : Fer. Ieronim: Sensul verbului „a nimici“ are multe nuanţe. David îl foloseşte (în ebraică) vorbindu-i cuiva despre Saul: „Să nu-l omori!“ (1 Rg 26, 9). Din alte locuri (1 Rg 26, 11, 23; 25, 32-34; 24, 11-13) înţelegem că David L-a binecuvântat pe Dumnezeu pentru aceea că mâinile sale fuseseră oprite de la a-l ucide pe Saul. La fel poate fi şi pentru noi: dacă nu ucidem, e pentru că mâinile noastre sunt ţinute în frâu.) un psalm-cantare a lui Asaf

1Ţie ne vom mărturisi, Dumnezeule,
Ţie ne vom mărturisi, şi numele Tău îl vom chema (nota : Potrivit Fericitului Ieronim, aici verbul „a se mărturisi“ nu semnifică pocăinţă, ci mai degrabă laudă sau mulţumire.)

2povesti-voi despre toate minunile Tale.

„Atunci când Îmi voi lua timp, cu dreptate voi judeca (nota : Cei mai vechi exegeţi ai Psalmilor, chiar înainte de Ieronim, au fost de acord că aceste trei stihuri sunt cuvintele Domnului (grafica ebraică şi greacă nu cunoşteau semnele citării). Domnul nu judecă acum, ci mai târziu, la sfârşitul veacurilor.)

3Topitu-s'a pământul şi toţi cei ce locuiesc pe el;
Eu sunt Cel ce stâlpii lui i-a întărit.“ (nota : Înainte de întruparea Domnului, pământul cuprindea o omenire dizolvată din soliditatea adevărului într'o mâzgă a păcatului. El însă i-a venit în ajutor, întărindu-i „stâlpii“, adică pe apostoli (care, şi ei, se clătinaseră în vremea patimilor lui Iisus). De notat şi contrastul dintre verbele „a se topi“ - „a întări“ (Cassiodor).)

4Le-am zis nelegiuiţilor: „Nu faceţi fărădelege!“,
şi celor păcătoşi: „Nu vă ridicaţi fruntea!;

5fruntea nu v'o ridicaţi la înălţime
şi nu grăiţi ce e strâmb împotriva lui Dumnezeu!“

6Că judecata nu vine nici de la răsărituri, nici de la apusuri
şi nici din munţii pustii,

7fiindcă Dumnezeu e Judecător;
pe unul îl smereşte, pe altul îl înalţă.

8Că'n mâna Domnului e un pahar
cu vin curat şi plin de cuviinţă (nota : „plin de cuviinţă“ încearcă să echivaleze sintagma: plêres kerásmatos. Literal s'ar traduce: „plin de amestec“, expresie lipsită de sens. Cuvântul kérasma înseamnă, într'adevăr, „amestec“, dar cu nuanţa că e un amestec menit să tempereze tăria lichidului (a vinului), să-l îmblânzească, să-l facă decent, cuviincios.) ,
şi El l-a înclinat de la unul la altul,
dar drojdiile lui nu s'au golit cu totul;
din ele vor bea toţi păcătoşii pământului (nota : Cassiodor tâlcuieşte: Prin „drojdii“ nu trebuie să înţelegem obişnuitele reziduuri de pe fundul vasului, ci ultima porţiune, cea de jos, a vinului care, curat cum este, li se oferă tuturor credincioşilor fără să se împuţineze. Din această ultimă rămăşiţă vor bea, către sfârşitul lumii, atât iudeii convertiţi la Evanghelie cât şi păcătoşii care se vor pocăi. Sf. Ciprian de Cartagina vede în acest „pahar“ prefigurarea potirului euharistic, menit să-i întărească pe creştinii ce se pregătesc de martiriu.)

9Iar eu mă voi bucura în veac,
cânta-voi Dumnezeului lui Iacob.

10Şi toate frunţile păcătoşilor le voi zdrobi,
iar fruntea celui drept înălţată va fi.

Psalmul 75 , Noua Traducere in Limba Romana

Pentru dirijor. De cântat ca şi „Nu nimici!“ Un psalm al lui Asaf. Un cântec.

Ţie Îţi aducem mulţumire, Dumnezeule,
    Îţi aducem mulţumire căci Numele Tău este aproape,
        astfel că oamenii mărturisesc minunile Tale!

„Când voi hotărî că a sosit vremea,
    Eu, zice Domnul, voi judeca cu nepărtinire!
Când lumea se clatină, cu toţi locuitorii ei,
    Eu sunt Cel Care îi întăresc stâlpii.“Sela
Le-am spus lăudăroşilor: „Nu vă mai lăudaţi!“,
    iar celor răi: „Nu vă mai făliţi!“[a]
Nu vă mai semeţiţi privirea[b]
    şi nu mai vorbiţi cu atâta trufie,
căci nici de la răsărit, nici de la apus
    şi nici din pustie nu vine înălţarea,
ci Dumnezeu este Cel Ce judecă!
    El smereşte şi tot El înalţă!
În mâna Domnului se află un potir;
    vinul spumegă în el, complet amestecat[c].
Când El varsă din potir,
    toţi cei răi de pe pământ
        îi beau până şi rămăşiţele.

Eu însă voi vesti pururi aceste lucruri;
    voi cânta Dumnezeului lui Iacov!
10 Voi doborî puterea tuturor celor răi,
    dar puterea celui drept va fi înălţată.[d]

Footnotes:

  1. Psalmii 75:4 Lit.: Nu vă mai ridicaţi cornul, cornul simbolizând puterea
  2. Psalmii 75:5 Lit.: Nu vă mai ridicaţi cornul, cornul simbolizând puterea
  3. Psalmii 75:8 Vin amestecat cu mirodenii, rezultând o băutură ameţitoare
  4. Psalmii 75:10 Lit.: Voi tăia coarnele tuturor celor răi, / dar coarnele celui drept vor fi înălţate, cornul fiind în concepţia antică un simbol al puterii sau al unui conducător puternic

Psalmul 75 , psalmul 3 din volumul 3 al imnologiei iudaice , scris de Asaf prin care se lauda judecata dreapta a Domnului ,deaceea sunt avertizati cei mandri,Dumnezeu este judecatorul celui drept/neprihanit ,

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.74

Psalmul 74, Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (O cantare a lui Asaf.) Pentru ce, Dumnezeule, ne lepezi pentru totdeauna? Pentru ce Te manii pe turma pasunii Tale?

2. Adu-Ti aminte de poporul Tau, pe care l-ai castigat odinioara, pe care l-ai rascumparat ca semintie a mostenirii Tale! Adu-Ti aminte de muntele Sionului, unde Iti aveai locuinta;

3. indreapta-Ti pasii spre aceste locuri pustiite fara curmare! Vrajmasul a pustiit totul in Locasul Tau cel Sfant.

4. Potrivnicii Tai au mugit in mijlocul Templului Tau; si-au pus semnele lor drept semne.

5. Parca erau niste oameni care ridica toporul intr-o padure deasa:

6. in curand au sfaramat toate podoabele sapate cu lovituri de securi si ciocane.

7. Au pus foc Sfantului Tau Locas; au daramat si au pangarit locuinta Numelui Tau.

8. Ei ziceau in inima lor: "Sa-i prapadim pe toti!" Au ars toate locurile sfinte din tara.

9. Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este niciun proroc si nu mai este nimeni printre noi care sa stie pana cand…

10. Pana cand, Dumnezeule, va batjocori asupritorul si va nesocoti vrajmasul fara curmare Numele Tau?

11. Pentru ce Iti tragi inapoi mana si dreapta Ta? Scoate-o din san si nimiceste-i!

12. Totusi, Dumnezeu este Imparatul meu, care din vremuri stravechi da izbaviri in mijlocul acestei tari.

13. Tu ai despartit marea cu puterea Ta, ai sfaramat capetele balaurilor din ape;

14. ai zdrobit capul leviatanului, l-ai dat sa-l manance fiarele din pustiu.

15. Ai facut sa tasneasca izvoare in paraie, ai uscat rauri care nu seaca.

16. A Ta este ziua, a Ta este si noaptea; Tu ai asezat lumina si soarele.

17. Tu ai statornicit toate hotarele pamantului, Tu ai randuit vara si iarna.

18. Adu-Ti aminte, Doamne, ca vrajmasul Te batjocoreste, si un popor nechibzuit huleste Numele Tau!

19. Nu lasa prada fiarelor sufletul turturelei Tale si nu uita pe vecie viata nenorocitilor Tai!

20. Ai in vedere legamantul! Caci locurile dosnice din tara sunt pline de barloguri de talhari.

21. Sa nu se intoarca rusinat cel apasat, ci nenorocitul si saracul sa laude Numele Tau!

22. Scoala-Te, Dumnezeule, apara-Ti pricina! Adu-Ti aminte de ocarile pe care Ti le arunca in fiecare zi cel fara minte!

23. Nu uita strigatele potrivnicilor Tai, zarva care creste necurmat a celor ce se ridica impotriva Ta!

Psalmul 74, Noua Traducere in Limba Romana

Un maschil[a] al lui Asaf

Dumnezeule, de ce ne respingi neîncetat?
    De ce-Ţi aprinzi mânia împotriva turmei păşunii Tale?
Adu-Ţi aminte de adunarea Ta, pe care ai cumpărat-o în vechime
    şi ai răscumpărat-o ca seminţie a moştenirii Tale;
        adu-Ţi aminte de muntele Sion, pe care l-ai locuit!
Îndreaptă-Ţi paşii spre aceste ruine eterne,
    unde duşmanul a prăpădit totul în Lăcaşul cel sfânt!

Potrivnicii Tăi au răcnit în mijlocul Locului Tău de întâlnire;
    şi-au pus însemnele lor ca semne.
Şi-au făcut un nume asemenea celor ce ridică topoarele
    ca să croiască drum prin pădure.
Şi-au ascuţit uneltele împotriva gravurilor lui,
    zdrobindu-le cu lovituri de secure şi de bardă.
Au pus foc Lăcaşului Tău,
    au întinat locuinţa Numelui Tău!
Şi-au zis: „Îi vom prăpădi pe toţi!“,
    apoi au dat foc tuturor altarelor lui Dumnezeu din ţară.
Nu ne mai putem vedea semnele, nu mai sunt profeţi
    şi nici unul dintre noi nu ştie până când vor dura toate acestea!

10 Dumnezeule, până când va mai batjocori vrăjmaşul?
    Va defăima duşmanul pentru totdeauna Numele Tău?
11 De ce Ţi-ai retras mâna şi dreapta Ta?
    Scoate-o din sân şi pune capăt acestei stări!

12 Dumnezeu este împăratul meu din vechime
    şi Cel Ce aduce izbăviri peste pământ[b].
13 Tu, cu puterea Ta, ai despărţit Marea,
    ai zdrobit capetele monstrului Tanin din ape.
14 Tu ai sfărâmat capetele Leviatanului[c]
    şi l-ai dat de mâncare poporului din pustietăţi.
15 Tu ai deschis izvoare şi ueduri
    şi ai uscat râuri care nu seacă.
16 A Ta este ziua; a Ta este şi noaptea.
    Tu ai rânduit luna şi soarele.
17 Tu ai stabilit hotarele pământului,
    vara şi iarna Tu le-ai făurit.

18 Adu-Ţi aminte
    că duşmanul Te defăimează, Doamne,
        şi un popor nebun batjocoreşte Numele Tău.
19 Nu lăsa pradă fiarelor viaţa turturelei Tale,
    nu uita pentru totdeauna viaţa necăjiţilor Tăi!
20 Ai în vedere legământul,
    căci locurile dosnice ale ţării sunt pline
        de cuiburi ale violenţei!
21 Fă ca cel asuprit să nu se întoarcă amărât!
    Fă ca nevoiaşul şi sărmanul să laude Numele Tău!

22 Ridică-Te, Dumnezeule, apără-Ţi pricina!
    Adu-Ţi aminte de ocările zilnice ale celui nebun!
23 Nu uita glasul duşmanilor Tăi
    şi larma potrivnicilor Tăi care sporeşte mereu!

Footnotes:

  1. Psalmii 74:1 Titlu. Vezi Ps. 32
  2. Psalmii 74:12 Sau: peste (lit.: în mijlocul) ţară
  3. Psalmii 74:14 În mitologia canaanită, personaje mitice ca Yam (Marea), Tanin (monstrul sau balaurul marin) şi Leviatan reprezintă haosul, răzvrătindu-se împotriva zeului suprem, care reprezintă ordinea

Psalmul 73=74 , Traducerea Bartolomeu Anania

Un psalm al lui Asaf, spre pricepere (nota : Potrivit tradiţiei teologice răsăritene, acest psalm este o anticipare profetică a dărâmării Ierusalimului (inclusiv a Templului de pe muntele Sion) în anul 70 d. H., când armatele romane au pătruns în cetatea sfântă. În sens mai larg, el poate fi şi o profeţie asupra încercărilor prin care va trece Biserica în vremuri de mare restrişte. În orice caz, critica textelor biblice, inclusiv cea protestantă, nu a putut stabili o relaţie suficientă între conţinutul acestui psalm şi asalturile asupra Ierusalimului de dinainte de anul 70.)

1De ce, Dumnezeule, până în cele din urmă Te-ai lepădat de noi?
de ce s'a aprins mânia Ta peste oile păşunii Tale?

2Adu-Ţi aminte de adunarea Ta pe care dintru început ai agonisit-o.
Izbăvit-ai toiagul moştenirii Tale,
acest munte al Sionului, cel în care Tu ai locuit.

3Pân'la urmă ridică-Ţi Tu mâinile Tale împotriva trufiilor lor,
împotriva relelor pe care vrăjmaşul le-a făcut în locul Tău cel sfânt.

4Cei ce Te urăsc s'au fălit în mijlocul sărbătorii Tale,
semnele lor le-au pus drept semne, fără ca ei s'o ştie,

5ca şi cum ar fi fost o plecare spre înălţimi (nota : „Semne“ pot fi insignele militare (uniforme, steaguri, trofee). În limbajul biblic, însă, prin „semne“ se înţeleg minunile (miracolele, faptele neobişnuite) care se fac, pe de o parte, prin puterea lui Dumnezeu sau, pe de alta, prin puterea diavolului (vezi „semnele“ asemănătoare făcute de Aaron şi de vrăjitorii Egiptului – Iş 7, 9-12). În cazul de faţă, duşmanii, în ignoranţa lor („popor fără-de-minte“ – v. 18), îşi iau victoria ca pe o suită de „semne“ menite să-i ducă spre înălţimi, fără să ştie că „semnele“ virtuale ale lui Dumnezeu se pot manifesta oricând.)

6Ca într'o pădure de copaci,
cu topoarele i-au tăiat uşile laolaltă,
cu secure şi ciocan l-au dărâmat.

7Cu foc au ars locaşul Tău cel sfânt,
pân'la pământ spurcat-au locuinţa numelui Tău.

8Zis-au în inima lor, şi'mpreună cu ei rudeniile lor:
„Veniţi! să nimicim toate serbările lui Dumnezeu de pe pământ!“

9Semnele noastre nu le-am văzut;
nici un profet nu mai este, El pe noi nu ne va mai cunoaşte (nota : Absenţa minunilor şi a profeţiilor: sentimentul părăsirii totale.)

10Până când, Dumnezeule, Te va ocărî vrăjmaşul?
oare pân'la urmă va defăima potrivnicul numele Tău?

11Oare pe totdeauna Îţi întorci Tu mâna
şi dreapta Ta din mijlocul sânului Tău? (nota : În v. 3 I se cerea lui Dumnezeu să-Şi ridice mâinile împotriva vrăjmaşilor; acum I se reproşează că „stă cu mâinile în sân“.)

12Dar Dumnezeu este Împăratul nostru de dinainte de veac,
El a făcut mântuire în mijlocul pământului.

13Tu, cu puterea Ta, ai întemeiat marea;
Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apă,

14capul balaurului (nota : Ebr.: „capetele Leviatanului“. „Leviatanul“ (în mitologia semitică): monstru marin uriaş, oarecum asemănător cu un balaur sinuos. În sensul creştin: „Balaurul cel mare, şarpele cel de demult, care se cheamă diavol şi Satana“ (Ap 12, 9).) Tu l-ai sfărâmat,
Tu l-ai dat ca hrană popoarelor etiopiene (nota : Prin „popoarele etiopiene“ se înţelegeau triburile sălbatice care trăiau ca fiarele (acestora li s'a dat mai întâi numele de „troglodiţi“ = cei ce locuiesc în caverne).)

15Tu ai făcut să irumpă izvoare şi pâraie,
Tu ai făcut să sece râurile Etamului  (nota : Etam: Localitate pomenită în Ios 15, 59, situată în zona Betleemului. Istoricul Iosif Flaviu menţionează că Etamul era aşezarea rurală favorită a regelui Solomon, loc de retragere, situat la opt mile distanţă de Ierusalim; era un drum pe care el îl făcea dis-de-dimineaţă, mânându-şi caii de la caretă.)

16A Ta este ziua şi a Ta este noaptea,
Tu ai întemeiat lumina şi soarele.

17Tu ai făcut toate marginile pământului;
vara şi primăvara Tu le-ai plăsmuit.

18Adu-Ţi aminte de aceasta: Vrăjmaşul L-a ocărât pe Domnul
şi poporul cel fără-de-minte Ţi-a defăimat numele.

19Sufletul ce Te mărturiseşte pe Tine să nu-l dai la fiare (nota : „fiarele“ = „duşmanii“.);
de sufletele săracilor Tăi să nu uiţi pân'la sfârşit.

20Caută spre legământul Tău,
că întunecimile pământului s'au umplut de casele fărădelegilor.

21Cel umilit, cel ruşinat să nu fie întors înapoi;
săracul şi sărmanul vor lăuda numele Tău.

22Scoală-Te, Dumnezeule, judecă-Ţi propria Ta pricină;
adu-Ţi aminte de ocara pe care cel fără-de-minte o face toată ziua
împotriva Ta.

23Nu uita glasul celor ce Ţi se roagă Ţie;
trufia celor ce Te urăsc urcă fără'ncetare.

Psalmul 74,
(in lucru)
Read more…

Psalmii cap.73

Psalmul 73, Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Un psalm al lui Asaf.) Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curata.

2. Totusi, era sa mi se indoaie piciorul si era sa-mi alunece pasii!

3. Caci ma uitam cu jind la cei nesocotiti, cand vedeam fericirea celor rai.

4. Intr-adevar, nimic nu-i tulbura pana la moarte, si trupul le este incarcat de grasime.

5. N-au parte de suferintele omenesti si nu sunt loviti ca ceilalti oameni.

6. De aceea mandria le slujeste ca salba, si asuprirea este haina care-i inveleste.

7. Li se bulbuca ochii de grasime, si au mai mult decat le-ar dori inima.

8. Rad si vorbesc cu rautate de asuprire: vorbesc de sus,

9. isi inalta gura pana la ceruri, si limba le cutreiera pamantul.

10. De aceea alearga lumea la ei, inghite apa din plin

11. si zice: "Ce ar putea sa stie Dumnezeu si ce ar putea sa cunoasca Cel Preainalt?"

12. Asa sunt cei rai: totdeauna fericiti, si isi maresc bogatiile.

13. Degeaba, dar, mi-am curatat eu inima si mi-am spalat mainile in nevinovatie:

14. caci in fiecare zi sunt lovit si in toate diminetile sunt pedepsit.

15. Daca as zice: "Vreau sa vorbesc ca ei", iata ca n-as fi credincios neamului copiilor Tai.

16. M-am gandit la aceste lucruri ca sa le pricep, dar zadarnica mi-a fost truda,

17. pana ce am intrat in Sfantul Locas al lui Dumnezeu si am luat seama la soarta de la urma a celor rai.

18. Da, Tu-i pui in locuri alunecoase si-i arunci in prapad.

19. Cum sunt nimiciti intr-o clipa! Sunt pierduti, prapaditi printr-un sfarsit naprasnic.

20. Ca un vis la desteptare, asa le lepezi chipul, Doamne, la desteptarea Ta!

21. Cand mi se amara inima si ma simteam strapuns in maruntaie,

22. eram prost si fara judecata, eram ca un dobitoc inaintea Ta.

23. Insa eu sunt totdeauna cu Tine, Tu m-ai apucat de mana dreapta;

24. ma vei calauzi cu sfatul Tau, apoi ma vei primi in slava.

25. Pe cine altul am eu in cer in afara de Tine? Si pe pamant nu-mi gasesc placerea in nimeni decat in Tine.

26. Carnea si inima pot sa mi se prapadeasca: fiindca Dumnezeu va fi pururi stanca inimii mele si partea mea de mostenire.

27. Caci iata ca cei ce se departeaza de Tine pier; Tu nimicesti pe toti cei ce-Ti sunt necredinciosi.

28. Cat pentru mine, fericirea mea este sa ma apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Il fac locul meu de adapost, ca sa povestesc toate lucrarile Tale.

Psalmul 73 , Noua Traducere in Limba Romana

Un psalm al lui Asaf

Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
    cu cei cu inima curată.

Cât despre mine, era să mi se îndoaie picioarele,
    era cât pe ce să-mi alunece paşii,
căci îi invidiam pe cei lăudăroşi
    când vedeam bunăstarea celor răi.

Căci ei n-au parte de remuşcări până la moarte,
    iar trupul le este plin de grăsime.[a]
N-au parte de necazul muritorului de rând
    şi nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni.
De aceea mândria le atârnă de gât ca o podoabă,
    iar violenţa îi înveleşte ca o manta;
li se bulbucă ochii de grăsime,[b]
    iar imaginaţiile inimii lor întrec măsura;[c]
batjocoresc şi vorbesc cu răutate;
    vorbesc de sus, ameninţând cu asuprire;
îşi înalţă gura până la ceruri,
    iar limba lor cutreieră pământul.
10 De aceea poporul[d] se întoarce spre ei
    şi soarbe cuvintele lor ca apa.[e]
11 Ei zic: „Cum să ştie Dumnezeu
    şi cum ar putea afla Cel Preaînalt?“

12 Aşa sunt cei răi:
    liniştiţi pe vecie şi crescând în bogăţie.

13 Într-adevăr, degeaba mi-am curăţit inima
    şi mi-am spălat mâinile în nevinovăţie,
14 căci sunt lovit toată ziua
    şi am parte de pedeapsă în fiecare dimineaţă.
15 Dacă aş zice: „Vreau să pot vorbi şi eu aşa!“,
    iată că aş trăda neamul fiilor Tăi.
16 M-am gândit la aceste lucruri ca să le pricep,
    dar zadarnică mi-a fost truda,
17 până ce am venit la Sfântul Lăcaş al lui Dumnezeu
    şi am luat aminte la sfârşitul lor.

18 Într-adevăr, Tu îi aşezi în locuri alunecoase,
    îi arunci în dezastru.
19 Cum sunt pustiiţi într-o clipă!
    Sunt nimiciţi, sfârşiţi prin lovituri năprasnice.
20 Ca un vis la deşteptare, Stăpâne,
    aşa le lepezi chipul când Te trezeşti.

21 Când inima-mi era mâhnită
    şi eram străpuns în adâncul fiinţei mele,
22 eram ca o brută fără pricepere;
    eram ca dobitoacele înaintea Ta.

23 Însă eu totdeauna sunt cu Tine!
    Tu mă ţii de mâna dreaptă,
24 mă călăuzeşti cu sfatul Tău
    şi apoi mă vei lua în slavă.
25 Pe cine am eu în ceruri în afară de Tine?
    Iar pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni, ci doar în Tine.
26 Carnea şi inima pot să mi se prăpădească,
    dar Dumnezeu este stânca inimii mele
        şi partea mea de moştenire pe vecie.

27 Căci iată, cei ce se depărtează de Tine vor pieri.
    Tu-i nimiceşti pe toţi cei ce-Ţi sunt necredincioşi.
28 Cât despre mine, este bine să fiu lângă Dumnezeu.
    Am făcut din Stăpânul Domn adăpostul meu;
        voi povesti toate isprăvile Tale!

Footnotes:

  1. Psalmii 73:4 Sau: Căci n-au parte de durere, / iar trupul le este sănătos şi puternic.
  2. Psalmii 73:7 TM ; LXX şi Siriacă: din grăsimea lor se prelinge ticăloşia.
  3. Psalmii 73:7 Sau: răutatea inimii lor este dincolo de orice imaginaţie
  4. Psalmii 73:10 TM conţine: poporul lui, probabil cu referire la Israel, ca poporul lui Dumnezeu.
  5. Psalmii 73:10 Sensul ebraic al versetului este nesigur; în context se poate referi la cuvintele celor răi (vezi v. 11), care sunt considerate înţelepte de cei ce se uită cu jind la prosperitatea lor.

Psalmul 72 = 73 , Traducerea Bartolomeu Anania

Un psalm al lui Asaf (nota: Asaf a fost unul dintre cei patru mai-mari ai cântăreţilor, rânduiţi de David să-I psalmodieze Domnului prin instrumente muzicale (1 Par 6, 39). Cassiodor notează că el nu trebuie privit ca autor al psalmului, ci doar ca un muzicant de seamă şi ca un exponent al credincioşilor faţă de casa lui Dumnezeu. Lui i-au fost atribuiţi psalmii 72-82. În general se admite că David a folosit procedeul literar de a pune în gura altuia un anume gând (ex.: Eminescu, „Rugăciunea unui dac“).)

1Cât de bun îi este Dumnezeu lui Israel,
celor ce sunt drepţi cu inima!

2Mie însă puţin mi-a fost de nu mi-au alunecat picioarele,
puţin mi-a fost că paşii nu mi s'au poticnit.

3Că i-am pizmuit pe cei fără de lege
în timp ce vedeam pacea păcătoşilor,

4că anume la moartea lor nu sunt semne de durere
şi că ei nu şovăie atunci când sunt loviţi;

5ei nu au parte de trudă aşa cum au alţi oameni
şi nici cu alţi oameni fi-vor biciuiţi (nota : Asemenea lui Iov, psalmistul observă că principiul ideal în virtutea căruia oamenii răi ar trebui să aibă destinul faptelor lor e contrazis de realitate. Constatarea îi provoacă o depresie psihică vecină cu prăbuşirea (v. 2), dar, iluminat de înţelepciunea divină, el găseşte suficiente resurse spre a ancora în speranţă.)

6Iată de ce i-a stăpânit trufia
şi de ce se înfăşoară în nedreptatea şi'n necredinţa lor.

7Nedreptatea li se scurge din grăsime,
trecut-au spre poftele inimii.

8În răutate au gândit şi au vorbit,
nedreptatea şi-au rostit-o cu înfumurare (nota : Literal: „şi-au rostit-o de sus“.)

9Gura şi-au pus-o împotriva cerului
şi limba lor cutreieră pământul.

10Drept aceea, poporul meu se va întoarce aici
şi zile pline fi-vor aflate întru ei (nota : „Zilele pline“ nu sunt altceva decât prefigurarea „plinirii vremii“, când Fiul lui Dumnezeu S'a întrupat (Fer. Augustin).)

11Ei zic: „Cum de ştie Dumnezeu?
este oare cunoaştere întru Cel-Preaînalt?

12Iată, aceştia sunt păcătoşii şi sunt înfloritori;
încă în veacul acesta au dobândit averi!“

13Iar eu am zis: „Vai, în zadar am păstrat în inima mea dreptatea
şi întru nevinovăţie mi-am spălat mâinile;

14lovit am fost de-a lungul întregii zile
şi mie mi-a fost mustrarea în fiecare dimineaţă!...“.

15Şi am zis: „Astfel voi grăi: – Iată, ar fi trebuit să rup legământul cu neamul fiilor Tăi!...“.

16Şi mă sileam să înţeleg, dar era prea obositor pentru mine,

17până ce am intrat în locaşul cel sfânt al lui Dumnezeu
şi le-am priceput sfârşitul.

18Într'adevăr, pentru faptele lor viclene Tu i-ai lovit cu rău:
când ei se înălţau, Tu i-ai doborât.

19Cât de repede li s'a făcut pustiul!;
de'ndată s'au stins, pierit-au din pricina nelegiuirii lor.

20Ca un vis al celui ce se trezeşte, Doamne,
în cetatea Ta chipul lor de nimic îl vei face.

21Că inima'n mine s'a aprins
şi rărunchii mi s'au schimbat,

22că eu o nimica toată eram şi n'o ştiam,
ca o vită şedeam înaintea Ta.

23Dar eu cu Tine sunt de-a pururi,
Tu m'ai ţinut de mâna mea cea dreaptă,

24cu sfatul Tău m'ai călăuzit
şi cu slavă m'ai primit la Tine.

25Căci oare ce-mi este mie în cer? (nota : „Nimic altceva – răspunde Sf. Ioan Scărarul – decât să mă lipesc de Tine cu mintea neîmprăştiată în timpul rugăciunii“.) şi, în afară de Tine, ce mi-am dorit eu pe pământ?...

26Inima şi trupul mi-au slăbit, Dumnezeule al inimii mele,
şi Dumnezeu îmi este partea pe veci.

27Că iată, cei ce se îndepărtează de Tine vor pieri;
Tu i-ai nimicit pe toţi cei ce prin desfrâu se duc de la Tine (nota : În limbajul profetic, „desfrâu“ (sau „adulter“) înseamnă infidelitatea faţă de Dumnezeu. În primul stih e vorba de cei ce, pur şi simplu, se îndepărtează de Dumnezeu prin lucrarea diavolului şi care sunt sortiţi pieirii prin însăşi fapta lor. Cei din al doilea stih fac parte din categoria duplicitarilor, care gustă din plăcerile vieţii sau ale altor credinţe fără să-L renege pe Dumnezeu, ca un bărbat infidel care, totuşi, nu divorţează; aceştia ajung în situaţia de „a sluji la doi domni“ (Mt 6, 24), fapt pentru care nu vor pieri prin ei înşişi, ci vor fi nimiciţi de Dumnezeu (Makrakis).)

28Iar mie bine îmi este să mă lipesc de Dumnezeu
şi să-mi pun în Domnul nădejdea,
ca să vestesc eu toate laudele Tale
în porţile fiicei Sionului.


Psalmul 73, psalmul 1 din volumul 3 al imnologiei iudaice, unde vedem dilema despre fericirea celor rai, si raspunsul la aceasta , o fericire temporara increderea celui drept pusa la incercare

- un psalm la frontiera dintre credinta si revolta ,neliniste si dubiu, prin compararea celor rai dar fericiti cu starea lamentabila a celor buni, fiind ispitit sa-i imite pe cei pacatosi dar o revelatie divina ii lumineaza destinul final

- prin acest psalm i se prezinta Domnului ispitele prin care trece omul si se incurajeaza a nu se cadea in ispita urmarii celor rai

(in lucru)

Read more…

Psalmii cap.72

Psalmul 72 , Traducerea Dumitru Cornilescu

1. (Un psalm al lui Solomon.) Dumnezeule, da judecatile Tale imparatului si da dreptatea Ta fiului imparatului!

2. Si el va judeca pe poporul Tau cu dreptate, si pe nenorocitii Tai cu nepartinire.

3. Muntii vor aduce pace poporului, si dealurile de asemenea, ca urmare a dreptatii Tale.

4. El va face dreptate nenorocitilor poporului, va scapa pe copiii saracului si va zdrobi pe asupritor.

5. Asa ca se vor teme de Tine, cat va fi soarele si cat se va arata luna, din neam in neam;

6. va fi ca o ploaie care cade pe un pamant cosit, ca o ploaie repede care uda campia.

7. In zilele lui va inflori cel neprihanit si va fi belsug de pace pana nu va mai fi luna.

8. El va stapani de la o mare la alta, si de la Rau pana la marginile pamantului.

9. Locuitorii pustiului isi vor pleca genunchiul inaintea lui, si vrajmasii vor linge tarana.

10. Imparatii Tarsisului si ai ostroavelor vor plati biruri, imparatii Sebei si Sabei vor aduce daruri.

11. Da, toti imparatii se vor inchina inaintea lui, toate neamurile ii vor sluji.

12. Caci el va izbavi pe saracul care striga si pe nenorocitul care n-are ajutor.

13. Va avea mila de cel nenorocit si de cel lipsit si va scapa viata saracilor;

14. ii va izbavi de apasare si de sila, si sangele lor va fi scump inaintea lui.

15. Ei vor trai si-i vor da aur din Seba; se vor ruga neincetat pentru el si-l vor binecuvanta in fiecare zi.

16. Va fi belsug de grane in tara, pana in varful muntilor, si spicele lor se vor clatina ca si copacii din Liban; oamenii vor inflori in cetati ca iarba pamantului.

17. Numele lui va dainui pe vecie: cat soarele ii va tine numele. Cu el se vor binecuvanta unii pe altii, si toate neamurile il vor numi fericit.

18. Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul lui Israel, singurul care face minuni!

19. Binecuvantat sa fie in veci slavitul Lui Nume! Tot pamantul sa se umple de slava Lui! Amin! Amin!

20. Sfarsitul rugaciunilor lui David, fiul lui Isai.

Psalmul 72, Noua Traducere in Limba Romana

Al lui Solomon[a]

Dumnezeule, dă judecăţile Tale regelui
    şi dreptatea Ta fiului regelui!
Atunci el[b] va judeca cu dreptate pe poporul Tău
    şi cu nepărtinire pe sărmanii Tăi.
Munţii vor aduce pacea pentru popor
    şi tot aşa şi dealurile, prin dreptate[c].
El le va face dreptate asupriţilor din popor,
    îi va izbăvi pe fiii săracilor
        şi îl va zdrobi pe asupritor.

El va trăi[d] atâta timp cât va fi soare,
    cât va fi lună, din neam în neam.
El va fi ca ploaia care coboară peste pământul cosit,
    ca ploile repezi, picurând pământul.
În zilele lui, cel drept va înflori
    şi va fi multă pace, până când nu va mai fi lună.

El va domni de la o mare la alta
    şi de la râu[e] până la marginile pământului[f].
Înaintea lui se vor pleca triburile pustiei,
    iar duşmanii lui vor linge ţărâna.
10 Regi din Tarşiş[g] şi din ostroave
    se vor întoarce cu daruri;
regi din Şeba şi din Seba
    se vor apropia cu ofrande.
11 I se vor închina toţi regii,
    toate popoarele îl vor sluji.

12 Căci el îl va scăpa pe săracul care strigă
    şi pe sărmanul lipsit de ajutor.
13 Va avea milă de cel umil şi sărac,
    şi va scăpa vieţile săracilor.
14 Le va răscumpăra vieţile de la asuprire şi violenţă,
    căci sângele lor preţuieşte mult pentru el.

15 Să trăiască!
    Să i se dea podoabe din aur de Şeba!
Fie ca oamenii să se roage pentru el totdeauna
    şi să-l binecuvânteze în fiecare zi!

16 Să fie belşug de grâne în ţară,
    chiar şi pe crestele munţilor!
Să freamăte pomii[h] ca cei din Liban,
    iar oamenii din cetăţi să înflorească la fel ca iarba de pe pământ.[i]
17 Să-i rămână numele pe vecie!
    Să-i dăinuiască numele cât va fi soare!
Toate neamurile vor fi binecuvântate prin el[j]
    şi-l vor numi fericit!

18 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel,
    Singurul Care poate face minuni!
19 Binecuvântat să-I fie slăvitul Nume în veci!
    Slava Lui să umple întreg pământul!
        Amin! Amin!

20 Aici este sfârşitul rugăciunilor lui David, fiul lui Işai.

Footnotes:

  1. Psalmii 72:1 Titlu. Sau: pentru Solomon
  2. Psalmii 72:2 Sau: Fie ca el să; şi în vs. 3-11, 17
  3. Psalmii 72:3 În alte versiuni antice: popor, / iar dealurile, dreptatea
  4. Psalmii 72:5 LXX; TM: Ei se vor teme de tine
  5. Psalmii 72:8 Eufratul
  6. Psalmii 72:8 Sau: până la marginile ţării
  7. Psalmii 72:10 Colonie feniciană în Spania sau Sardinia; teritoriu considerat extrema vestică a lumii cunoscute
  8. Psalmii 72:16 Sau: roada lor, cu referire la grâne
  9. Psalmii 72:16 Sau: Să fie belşug de grâne în ţară / să fremăte chiar şi pe crestele munţilor; / pomii ei să înflorească ca cei din Liban / să crească la fel ca iarba pământului.
  10. Psalmii 72:17 Sau: se vor binecuvânta cu numele lui

Psalmul 71 = 72, Traducerea Bartolomeu Anania

Pentru Solomon (nota : Pornind de la etimologia numelui „Solomon“ = „Făcătorul de pace“, Cassiodor îi atribuie acestui titlu o valenţă profetică, raportându-l la Iisus Hristos, Cel ce a spus: „Pace vă las vouă, pacea Mea v'o dau“ (In 14, 27). Solomon a preluat demnitatea regală de la David, părintele său (3 Rg 1), dar şi Iisus Hristos a fost numit „fiul lui David“ (Mt 9, 27), iar David „părintele Său“ (după trup) ( Lc 1, 32). De altfel, întregul psalm a fost recunoscut drept mesianic, atât de tradiţia ebraică, tradiţie care a văzut în el prefigurarea regelui ideal, cât şi de cea creştină, care a identificat o parte din atributele lui Iisus Hristos. Aşadar, şi psalmul acesta se cere citit „pe dinlăuntru“.)

1Dumnezeule, judecata Ta dă-o regelui
şi dreptatea Ta fiului regelui (nota : Paralelismul sinonimic al acestui verset poate sugera ideea că, în perspectivă mesianică, nu e vorba de două persoane diferite, ci numai de una (aşa cum, de altfel, rezultă din conţinutul întregului psalm): Iisus Hristos este, în acelaşi timp, Dumnezeu adevărat şi Fiul lui Dumnezeu. Pe de altă parte, Sf. Atanasie cel Mare observă că, în timp ce la crearea lumii a fost folosit verbul „a fi“ = „să fie“!, pentru „plinirea vremii“ (Ga 4, 4) e utilizat verbul „a da“ = „dă-o“, frecvent în Noul Testament, în sensul că Dumnezeu-Tatăl „I-a dat“ Fiului Său toată puterea (inclusiv pe cea judecătorească – In 5, 22) în cer şi pe pământ.)

2ca să-l judece pe poporul Tău întru dreptate
şi pe săracii Tăi întru judecată.

3Primească munţii pace pentru popor
şi dealurile dreptate.

4El îi va judeca pe săracii poporului
şi-i va milui pe fiii săracilor,
iar pe clevetitor îl va umili.

5Şi astfel va face (nota : symparaméno = „a persista“, „a stărui“, „a continua o lucrare“.) cât va fi soarele
şi cât va fi luna, din neam în neam.

6Ca ploaia pe lână Se va pogorî (nota : Cassiodor tâlcuieşte: Precum ploaia cade lin pe lâna mieluşelei, fără s'o vatăme şi fără ca aceasta s'o simtă, aşa S'a pogorât şi S'a sălăşluit Fiul lui Dumnezeu în pântecele Fecioarei; puterea supremă devenită gingăşie umană.) şi ca picăturile ce cad pe pământ.

7În zilele Lui va răsări dreptatea
şi belşug de pace cât va sta luna pe cer (nota : Literal: „atâta timp cât luna nu va pieri“.)

8Şi stăpânirea Lui va fi de la o mare pân' la alta
şi de la râu pân' la marginile lumii (nota : Aici nu e vorba de lume ca univers (kósmos), ci de lume ca omenire (oikouméne), ceea ce denotă un teritoriu spiritual.)

9În faţa Lui vor cădea la pământ Etiopienii
şi vrăjmaşii Lui vor linge ţărâna.

10Regii Tarsisului şi insulele vor aduce daruri,
daruri vor aduce regii Arabilor şi cei din Saba;
şi Lui I se vor închina toţi regii pământului,

11neamurile toate Lui Îi vor sluji.

12Că El l-a izbăvit pe sărac din mâna asupritorului
şi pe sărmanul fără de ajutor;

13pe sărac îl va cruţa şi pe sărman
şi sufletele săracilor le va mântui;

14sufletele lor vor scăpa de camătă şi nedreptate
şi scump va fi numele Lui în faţa lor (nota : În ediţiile româneşti curente: „scump va fi numele lor înaintea lui“, eroare datorată nu numai unei transcrieri greşite în Codex Sinaiticus, dar şi Textului Masoretic: „scump va fi sângele lor în ochii lui“ (vezi şi ed. Galaction, 1938). Eroarea a fost preluată şi de ed. Rahlfs.)

15Şi El viu va fi şi I se va da Lui din aurul Arabiei,
iar ei de-a pururi se vor ruga pentru El,
toată ziua Îl vor binecuvânta.

16Fi-va El pe pământ reazem în crestele munţilor,
roada Lui se va înălţa mai sus decât Libanul,
iar cei din cetate vor înflori ca iarba pământului.

17Fi-va numele Lui binecuvântat în veci,
numele Lui va dăinui cât soarele (nota : E vorba de dăinuirea (pomenirea) numelui Său pe toată durata istoriei.) .
Şi în El se vor binecuvânta toate neamurile pământului,
toate neamurile Îl vor ferici.

18Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel,
singurul Care face minuni,
şi binecuvântat e numele slavei Sale
în veac şi în veacul veacului;
de slava Lui va fi plin întreg pământul!
Amin! Amin!

Psalmul 72 , ultimul psalm din volumul 2 al imnologiei iudaice , este scris de Solomon, care arata ce ii prevestea tatal sau, David

(in lucru)

Read more…